Sumar
Raul: Salut! Raul și Cristi de la Libertate.init(). Suntem alături de Dan Vancea, el e Senior Java Developer și astăzi o să vorbim despre cum Libertate.init() “i-a ruinat viața”
Dan: Da. Înainte de Libertate.init() eram angajat la o corporație de 3 ani de zile, eram încadrat ca nivelul 2 de mid level și stăteam, practic, pe bench […] eram în mentalitatea aia de corporație. Eram ținut acolo foarte, foarte demotivat […] parcă eram într-un cocon și cumva îmi doream să ies, să burst-out […] În momentul în care am discutat cu tine pe skype, nu că nu aveam încredere în voi – bine, nici nu vă cunoșteam, nu aveam cum să am deplină încredere…aveam un pic de încredere – dar nu aveam nici încredere în mine…știi? […] am intrat în program și am avut, așa, un mare proces de lucru, un mare proces de regândire, de lucru la mindset și așa mai departe.
Cristi: Deci, practic, era cumva un fel de rutină din asta care s-a cronicizat – să zic așa.
Dan: Era o rutină care s-a cronicizat din care-mi doream să ies, dar nu știam cum să ies și atunci, Libertate.init() m-a ajutat să sparg rutina asta, să îmi schimb mindset-ul […] Dacă Libertate.init() poate să mă ajute să mă vând cu o mie de euro mai scump față de cât văd eu că mă pot vinde acum, se merită.
Cristi: Și te-a ajutat?
Dan: M-a ajutat. Am trecut la de 5x
Cristi: Ce înseamnă asta la nivel de income lunar?
Dan: La nivel de income lunar…eu am terminat proiectul acum, sunt în căutarea unui al 2-lea proiect acum. Primul proiect a fost pe rată de 44 de euro pe oră, adică vine undeva la 7600 de euro pe lună și acum îmi caut la 55 de euro pe oră. Adică 9000 și ceva.
Raul: Care a fost cea mai mare dificultate pe parcursul programului pentru tine? Știu că ai menționat parte de mindset.
Dan: A fost mindset-ul. A fost și mindset-ul…încrederea […] Ăsta a fost cel mai mare challenge – încrederea în mine – pentru că nu aveam încredere că eu pot să performez, că eu sunt suficient de valoros sau pot să fiu suficient de valoros pentru o companie așa încât să mă plătească cu banii respectivi […] Mi se părea că nu-i merit, știi? Și mi s-a și întâmplat, chiar la primul proiect, exact ce ați spus și voi în una dintre ședințele private, să lucrez un pic mai mult la început ca să, știi, să compensez .După care mi-am dat seama că:”bă, stai că nu e chiar așa acum”.
Raul: Asta e una dintre cele mai frecvente erori pe care le face un freelancer – și mai ales cei care lucrează pe cont propriu – compensează prin mai multă muncă, un lucru care, de fapt, ține de limite personale. Adică, e o chestie de mindset pe care tu o compensezi prin muncă când pur și simplu ar trebui să îți pui niște limite:”bă, atat ar trebui să lucrez, pentru asta sunt plătit, asta e ziua de muncă, ziua de muncă s-a încheiat, de aici încolo e viață personală.
Cristi: Acum ești într-un punct foarte interesant pentru mulți oameni care ne urmăresc, în sensul că ai terminat primul proiect și ești, în continuare, în căutarea unui al 2-lea proiect și asta e o teamă pentru mulți
Dan: După 3 luni mi s-a terminat proiectul și nu mi s-a mai prelungit și mulți dintre potențialii voștri clienți se gândesc:”bă, da, ok, uite, omul ăsta a lucrat 3 luni, acum ce face? Știi? Sau eu ce fac dacă ajung într-o situație de genul ăsta?” Păi, ce faci? Am lucrat 3 luni, dar am lucrat pe cât câștigam înainte într-un an de zile, știi? […] Îmi permit să aștept rata care-mi place, îmi permit să aștept proiectul care-mi place, un proiect de care îmi dau seama că pot să aduc valoare.
Raul: Ăsta e cel mai mare avantaj, că poți alege pe ce vrei să lucrezi.
Dan, care sunt planurile tale pe viitor?
Dan: Să mă apuc de investiții […] Plănuiam, anul ăsta, să mergem fie în Spania, fie în Portugalia o lună de zile […] Un pic de digital nomad, cum ai zis și tu.
Raul: Super! Noi îți urăm mult spor și ne auzim în continuare în comunitate.
Dan: Mulțumesc!
Raul: Dacă vrei să treci rapid spre freelancing și să elimini orice neîncrederi sau frici ai putea avea legat de domeniul ăsta, hai să ne auzim la un call de consultanță, gratuită, cu mine, cu Cristi sau cu un expert din echipa noastră. Intră pe libertateinit.ro și programează-te la un call. Eu am fost Raul, Cristi și Dan. Salut!
Transcriere completă
Raul: Salut! Raul și Cristi de la Libertate.init(). Suntem alături de Dan Vancea, el e Senior Java Developer și astăzi o să vorbim despre cum Libertate.init() “i-a ruinat viața”.
Dan: Salut! Salut!
Raul: Dan, spune-ne mai întâi cum ai început în zona asta de programare “până să ajungi în ruină”.
Dan: Da. Înainte de Libertate.init() eram angajat la o corporație de 3 ani de zile, eram încadrat ca nivelul 2 de mid level și stăteam, practic, pe bench.
Cristi: Câte niveluri de mid sunt?
Dan: 2. Erau 2 de junior, 2 de mid și 4 niveluri de senior. Așa era structurată compania și aveai step-up la fiecare nivel. În momentul în care ajungea la un anumit tech depth, adică în momentul în care te descurcai pentru un anumit nivel, făceai step-up și îți creștea puțin și salariul.
Cristi: Era pe review-uri?
Dan: Da, era pe review-uri semestriale. De 2 ori pe an
Cristi: All that good stuff.
Dan: All that good stuff și da, eram în mentalitatea aia de corporație. E ținut acolo foarte, foarte demotivat. Lucram undeva cam la 1-2 ore pe zi, nu mă simțeam motivat să lucrez pentru că stăteam așa…parcă eram într-un cocon și cumva îmi doream să ies, să burst-out, să sar afară din situația aia. În momentul în care am discutat cu tine pe skype, nu că nu aveam încredere în voi – bine, nici nu vă cunoșteam, nu aveam cum să am deplină încredere…aveam un pic de încredere – dar nu aveam nici încredere în mine…știi: “bă, mă descurc, totuși aș putea fi ca senior și am mai bine de 6 ani experiență, aș putea să performez ca senior, aș putea să aduc valoare într-o echipă așa străină” și, mă rog, am intrat în program și am avut, așa, un mare proces de lucru, un mare proces de regândire, de lucru la mindset și așa mai departe și de reflectat și mi-am dat seama pe la tema 3 sau 4 că trebuie să-mi schimb anturajul și că trebuie să ies, cumva, din zona asta de confort în care intram și mă jucam aproape tot timpul în care eram la lucru sau făceam altceva și lucram foarte puțin, știi? Și cumva eram și foarte demotivat.
Cristi: Deci, practic, era cumva un fel de rutină din asta care s-a cronicizat – să zic așa.
Dan: Era o rutină care s-a cronicizat din care-mi doream să ies, dar nu știam cum să ies și atunci, Libertate.init() m-a ajutat să sparg rutina asta, să îmi schimb mindset-ul și, cumva, când am intrat mi-am zis în felul următor – că, probabil, mulți se gândesc; dintre oamenii pe care îi aveți pe canalul public: “da’ oare se merită să intru? Oare ce se întâmplă dacă intru” – mi-am pus, pragmatic, în felul următor: “bă, eu oricum vreau să devin freelancer. Oricum vreau să încep să mă vând așa. Dacă Libertate.init() poate să mă ajute să mă vând cu o mie de euro mai scump față de cât văd eu că mă pot vinde acum, se merită” investiția de cât îmi cereați atunci. Și atunci am zis că: “bă, da, fac pasul”.
Cristi: Și te-a ajutat?
Dan: M-a ajutat. Am trecut la de 5x. Practic, am ajuns să mă vând mai bine decât dublu față de cât speram eu să mă vând pe cont propriu ca freelancer.
Cristi: Ce înseamnă asta la nivel de income lunar?
Dan: La nivel de income lunar…eu am terminat proiectul acum, sunt în căutarea unui al 2-lea proiect acum. Primul proiect a fost pe rată de 44 de euro pe oră, adică vine undeva la 7600 de euro pe lună și acum îmi caut la 55 de euro pe oră. Adică 9000 și ceva.
Raul: Mi se pare interesant că piața te-a validat că ești senior, iar firma zicea că ești mid level 2.
Dan: Da
Raul: Atunci, ce ești de fapt? Adică tu ce te consideri?
Dan: Sunt profesionist cu 6 ani experiență, lucrez în domeniul Java Development; știu și parte de baze de date, știu puțin și parte de front-end, știu și parte de DevOps. Nu sunt un guru, nu le știu pe toate, însă, cum am spus, sunt profesionist, mă descurc, caut, găsesc soluții și, la sfărșitul zilei…clientului de asta îi pasă; să găsesc soluții și să rezolv problema.
Raul: Exact! Am vrut să aduc asta în discuție ca să arăt absurditatea tag-urilor pe care ți le dă corporația. În piață nu contează ce tag ai; că ești mid, senior, junior, contează dacă știi să rezolvi problema. Dacă ești într-o echipă de developeri, poți să îți faci task-urile și o să fii plătit pentru valoarea pe care o aduci.
Dan: Da. Adică nu ai nevoie de micromanagement. Nu ai nevoie de cineva care să stea tot timpul cu capul pe tine.
Raul: Adică știi să citești documentația, știi să întrebi oamenii din echipă. Ai învățat limbajul limbajului, cumva, cum să cauți în Java. Care a fost cea mai mare dificultate pe parcursul programului pentru tine? Știu că ai menționat parte de mindset.
Dan: A fost mindset-ul. A fost și mindset-ul…încrederea.
Cristi: Asta voiam să punctez…faptul că tu ți-ai dat șansa, ți-ai asumat o acțiune, stii?
Dan: Da. A fost un leap of faith pentru mine.
Cristi: Exact! Asta o să se întâmple pentru oamenii care ne urmăresc și vor să facă pasul ăsta în freelancing – fie pe cont propriu, fie că vor să lucreze cu noi – o să fie un leap of faith-ul ăsta pe care trebuie să-l facă.
Dan: Bineînțeles. Este normal, voi nu garantați nimic, adică…:”bă, dacă intri în program, dai banii ăia și stai acolo și nu-ți faci temele și nu-ți pregătești, nu lucrezi la tine, nu lucrezi la imaginea ta online și așa mai departe, normal că n-o să prinzi nimic”.
Cristi: Yep. Și asta mi-a plăcut la tine – și la oamenii care lucrează cu mine – faptul că își asumă un commitment față de ei, știi? Ieșind din zona aia de rutină și plafonare…îmi iau un commitment față de mine și îmi asum niște lucruri; faptul că o să fac pasul ăsta și o să văd ce deschide pentru că sunt oportunități acolo și că le pot accesa și mai mult decât atât, ai lăsat la o parte – ai spus că ai renunțat sau că ai schimbat enviroment-ul din jurul tău, anumite obiceiuri sau anumite conexiuni astfel încât să te pui într-un mediu care să tragă mai mult de tine în sus decât să te tragă în jos.
Dan: Da. Am început să mă duc la sală, nu mă mai joc pe calculator…decât extrem de puțin și foarte rar. În loc să mă joc pe calculator, mă uit la chestii de dezvoltare personală, inclusiv la chestii tehnice pentru ca să cresc ca și developer nu doar ca și om. Da, a fost o schimbare…totul în bine.
Cristi: Adică e super. Mi se pare foarte mare diferența asta de habbit-uri, de obiceiuri, amprenta pe care au avut-o în viața ta; nu numai în freelancing, dar, cumva, pe de-a-ntregul.
Dan: Da, bineînțeles. E o continuă schimbare. Încă sunt în proces de schimbare, încă mai lucrez la mine, nu sunt produsul final acum, dar, da, sunt conștient că fac pași către direcția în care îmi doresc să ajung și sunt conștient că o să ajung acolo.
Cristi: Bun! Întorcându-ne la întrebarea lui Raul, ziceai de încrederea în tine…că asta a fost cel mai mare challenge.
Dan: Da, ăsta a fost cel mai mare challenge – încrederea în mine – pentru că nu aveam încredere că eu pot să performez, că eu sunt suficient de valoros sau pot să fiu suficient de valoros pentru o companie așa încât să mă plătească cu banii respectivi. Mi se părea că e theft, știi? Mi se părea că nu-i merit, știi? Și mi s-a și întâmplat, chiar la primul proiect, exact ce ați spus și voi în una dintre ședințele private, să lucrez un pic mai mult la început ca să, știi, să compensez .După care mi-am dat seama că:”bă, stai că nu e chiar așa acum”.
Cristi: Ca să clarificăm, să pun în context ce ai spus; să lucrezi mai mult la început e cumva un automatism pe care îl ai atunci când simți că nu meriți banii respectivi și acum compensezi să lucrezi mai mult, să lucrezi mai mult, chiar dacă nu ți se cere și nu sunt așteptările astea de la tine, e interior ție să compensezi ca să simți că primești și că meriți banii respectivi, chiar dacă ai putea să lucrezi normal, să lucrezi 5-6 ore pe zi și toată lumea să fie mulțumită cu rezultatul tău.
Dan: După 8 ore de lucru, la 2 noaptea m-am pus să le fac un break down ce înseamnă git flow că ei nu-l foloseau, ei aveau…
Cristi: Nu ți-au cerut ei, specific, să lucrezi.
Dan: Nu! Pur și simplu spuneau că au probleme cu git-ul, uitați, urmează să mergem în producție, oare ce am putea să facem și am zis: “I have a solution”. Și am lucrat la el la 2 noaptea.
Dan: Da, corect!
Raul: Dar e foarte greu să îți pui limitele astea mentale când nu ai mindset-ul potrivit în jur și dacă nu înțelegi că banii ăștia nu vin din cauză că lucrezi mai mult, pur și simplu vin pentru că acum activez în piața globală, nu mai activez în piața locală.
Dan: Da, exact! Și ca să revin la ce m-ai întrebat tu, știu că mi-ai spus la un moment dat în call-ul de prezentare, după ce ți-am povestit experiența mea…mi-a plăcut cu mi-ai demontat toate motivele pentru care eu nu aș accepta să fac pasul ăsta în Libertate.init() și mi-ai demonstrat că, de fapt, eu am adus valoare în piața globală pentru că am lucrat într-o echipă, lucrasem până atunci în echipe de development cu străini, doar eu, român, cu străini și au fost mulțumiți de mine pe proiect și a continuat proiectul destul de mult. După ce am intrat în program, am reflectat un pic la chestia asta și mi-am dat seama că:”bă, dacă eu am lucrat pe proiectul ăla câte 2 ore pe zi pentru că eram demotivat, eram într-o firmă de outsourcing și câștigam, relativ, puțin, dacă aș fi pe cont propriu și mi-aș da interesul și aș fi mulțumit de bani și așa mai departe și mi-ar plăcea proiectul și nu aș primi doar ce ți se oferă de la firma respectivă. Încă o chestie faină în freelancing, poți să-ți alegi ce proiect vrei tu că nu ești legat de ce-ți dă firma respectivă pe gât. Mi-am dat seama, în momentul ăla, că:”bă, chiar aș putea să fac chestia asta, adică nu e rocket science, e development”.
Cristi: Exact! Acum ești într-un punct foarte interesant pentru mulți oameni care ne urmăresc, în sensul că ai terminat primul proiect și ești, în continuare, în căutarea unui al 2-lea proiect și asta e o teamă pentru mulți:”băi, obțin primul proiect, ce se întâmplă apoi?”.
Dan: E și o teamă pentru că pot să îi pun în următoarea chestie: eu am semnat pe 6 luni, așa am discutat cu recrutorul, când mi-au venit actele, mi-am dat seama că e pe 3 luni proiectul și se prelungește din 3 în 3 luni pentru că așa vrea clientul final. După 3 luni mi s-a terminat proiectul și nu mi s-a mai prelungit și mulți dintre potențialii voștri clienți se gândesc:”bă, da, ok, uite, omul ăsta a lucrat 3 luni, acum ce face? Știi? Sau eu ce fac dacă ajung într-o situație de genul ăsta?” Păi, ce faci? Am lucrat 3 luni, dar am lucrat pe cât câștigam înainte într-un an de zile, știi? Adică, momentan mi s-a terminat proiectul înainte de sărbători, m-am bucurat de vacanța de sărbători, deși n-a fost planificată. Săptămână asta am început să îmi caut serios pentru că prima săptămână din ianuaria am mai lălăit-o, am mai stat cu familia și așa mai departe. Săptămâna asta am avut 3 interviuri. Mai am discuții cu vreo 20 de recrutori, potențiale lead-uri în care le-am trimis cv-ul și aștept răspunsuri înapoi și mai am bani să trăiesc lejer încă 6 luni fără să mă ating la economii pentru că avem banii selectați calumea. Mă rog, setați așa: bani de cheltuială, bani de zile negre și bani de investiții. Putem să mai trăim liniștiți încă 6 luni fără să umblăm la banii de investiții, deci nu e o grijă. Asta îmi permite și să nu sar pe primul proiect care să vină în față:”ok, uite ăsta aici, e pe o rată atât, e mai mică, dar ai de lucru”. Nu. Îmi permit să aștept rata care-mi place, îmi permit să aștept proiectul care-mi place, un proiect de care îmi dau seama că pot să aduc valoare, să îmi dau seama că proiectul încearcă să aducă un beneficiu comunităților sau umanității, știi? Și asta mă și motivează în plus și freelancing-ul îmi dă libertatea asta. Mi-a oferit libertatea asta.
Cristi: Deci înțeleg că e cumva o treabă duală aici. Pe de-o parte e partea asta de securitate financiară în sensul că, în puțin timp reușești să pui de-o parte mai mulți bani – cum a fost în cazul tău – în 3 luni de zile să strângi banii pe care i-ai făcut înainte într-un an, practic, teoretic, tu poți să stai 9 luni de zile fără să faci nimic și asta îți dă liniștea și încrederea asta. Apoi, pe lângă perna asta de cashflow există și opțiunea asta să…încrederea pe care tu o ai că poți să generezi noi oportunități, ceea ce înseamnă, de fapt, un freelancer. Oricând are abundență de proiecte, poate să genereze oportunități și există siguranța financiară colaborată cu încrederea pe care tu o ai că poți genera noi oportunități și de aici lucrurile, cumva, se rezolvă.
Dan: Da. Și cu libertatea. Libertatea de alege ce vrei să lucrezi.
Raul: Ăsta e cel mai mare avantaj, că poți alege pe ce vrei să lucrezi. Dacă ești într-o corporație, îți cam dau ei: “bă, avem asta, asta, asta”.
Dan: Eventual, poți să refuzi un proiect, dar…
Raul: Trebuie să accepți până la urmă ceva, altfel n-are niciun sens să rămâi acolo.
Dan: Da
Raul: Super! Cum te simți acum? Dacă privești în spate; de când ai început și momentul în care ești acum.
Dan: Da, nu mi-a venit să cred. Vă dați seama, când am prins primul proiect și l-am semnat și am văzut că lucrez pe atâția bani, nu mi-a venit să cred. Sunt mult mai fericit, mult mai împlinit, mă simt mult mai bine. Simt că reușesc să-mi găsesc un purpose în a lucra ca programator. Eu nu am început ca programator, am început ca inginer automatist, lucram la roboți industriali și linii de asamblare automată și, cumva, am venit în partea asta a programării din cauza orașului în care lucrez pentru că oportunitățile în domeniul respectiv erau mult mai puține față de ce era în IT, știi? Și am început singur, acasă…am învățat singur, așa am venit în IT, cumva. Și nu-mi găseam neapărat un purpose. Îmi plăcea domeniul, îmi plăcea ceea ce fac, însă…nu găseam un purpose pentru că, cum să îți explic…E una când programezi un robot industrial de 3m/4 și în vezi cum se mișcă și știi că tu l-ai făcut și știi ca ăla asamblează mașini sau asamblează camioane sau ce mai asamblează el acolo și alta când programezi ceva pe un laptop și vezi că se aprinde butonul x sau că merge call-ul la punctul x. Și, cumva, să fiu freelancer și Libertate.init() mi-a facilitat oportunitatea asta să îmi găsesc un purpose, să îmi găsesc o motivație în plus față de doar banii.
Raul: Ce chestie interesantă. Pe tine nu te-a motiva numai partea tehnică, ti s-a părut boring la un moment dat, ai vrut cumva un challenge în plus.
Dan: Da
Raul: Foarte tare! Dan, care sunt planurile tale pe viitor? Adică acum știu că vrei să-ți găsești următorul proiect, adică ești între proiecte.
Dan: Planuri pe viitor…Păi, vreau să mă apuc de investiții. Vreau să investesc în index fund-uri, în fine, nu vreau să spun să știe toată lumea, dar am planuri de investiții. Plănuiam, anul ăsta, să mergem fie în Spania, fie în Portugalia o lună de zile, să locuim acolo pe malul mării. Undeva, o casă, pe malul mării să îmi iau cu familia, să locuim acolo. Un pic de digital nomad, cum ai zis și tu.
Raul: Poți să lucrezi de acolo, da.
Dan: Să lucrez de acolo, nu să îmi iau concediu. Nu știu, mă bucur să trăiesc ceea ce mi se întâmplă acum și aștept să văd ce o să vină, practic, cu brațele deschise
Raul: Super! Noi îți urăm mult spor și ne auzim în continuare în comunitate.
Dan: Mulțumesc!
Cristi: Mult spor, Dan!
Raul: Dacă vrei să treci rapid spre freelancing și să elimini orice neîncrederi sau frici ai putea avea legat de domeniul ăsta, hai să ne auzim la un call de consultanță, gratuită, cu mine, cu Cristi sau cu un expert din echipa noastră. Intră pe libertateinit.ro și programează-te la un call. Eu am fost Raul, Cristi și Dan. Salut!
Leave a Reply