Cum am ajuns în America?

Sumar

Am încercat să ajung în America din August 2020, atunci am aplicat prima dată pentru viză. M-am programat în August, la primul interviu, și din August până în Iunie 2021, mi s-au anulat toate interviurile.

Ajung la interviu, înaintea mea cred ca au fost 60 de persoane la interviu în Ambasada. Decizia de a-ți da viza sau nu, e o decizie care e relativ subiectivă, în sensul că, se uită la niște criterii, dar e tot o decizie subiectivă și tot niște persoane din spate decid.

M-au chemat la un moment dat într-o încăpere separată, unde am avut interviu cu o persoană de acolo, și care m-a întrebat: “Da, am văzut că pe una dintre firme ai angajați, am văzut că faci sumele astea, unde vrei să mergi? De ce vrei să mergi în America?” 

Și am spus da sigur, pot să o dovedesc, le-am dat actele firmei, le-am dat extrasele și au văzut că într-adevăr, atât făceam pe lună.

Și știu că le-am zis că vreau să mă duc în Las Vegas. Nu știu, mi-a venit așa pe loc, să le spun chestia asta, am zis că  vreau să mă duc în Las Vegas.

Bun, le-am spus chestia asta cu Vegasul, tipul s-a apucat să râdă și mi-a dat viza, cam astea au fost toate întrebările. “Ok, da cât câștigi?” Dacă am angajați și de ce vreau să merg în America? Și am spus da ok, vreau sa mă distrez 2 saptamani.

M-am dus la aeroport, bagajul făcut, tot pregătit să mă duc în America, am renunțat la chiria din Cluj, surpriză, nu m-au acceptat la ghișeu, la ghișeul de check-in de la aeroport. Mi-au spus că au primit un mail de la Ambasada Americii, cum că nu pot pleca în America din cauză că sunt pe o listă neagră de-a lor. 

Nu știam exact ce înseamnă lista asta neagră, am aflat mai târziu că era posibil ca din cauză că, am fost în ultimele 14 zile în Uniunea Europeană, nu am voie să călătoresc și nu am voie să merg spre America.

Așa că, nu m-au lăsat să mă îmbarc în avion, data trecută, dar acum, în sfarsit m-au lăsat și singura variantă ca să ajungi în America momentan, îi dacă mergi prin Turcia sau printr-o țară care îi în afara spațiului Schengen practic. 

Motivul pentru care nu m-au lăsat să plec era din cauza biletului de avion spre Polonia. Asta am aflat mai târziu, din cauză că eu mi-am cumpărat biletul de avion spre Polonia, chiar dacă eu nu m-am îmbarcat în acel avion.

A treia oară, în sfarsit m-au lăsat să mă îmbarc în avion. Ajung în Istanbul și în Istanbul la poartă, din nou mă opresc turcii, cum că sunt marcat în sistemul lor, exact același mail pe care l-au primit cei din Cluj l-au primit și cei din Istanbul. 

Mai aveam 3 ore până la zbor și trebuia să fac rost de o dovadă. Am sunat la aeroportul din Cluj, nu știau nimic. Ultima variantă era sa vorbesc cu cei de la Vola, eu îmi luasem biletul prin Vola. Am avut noroc că, cu 10 minute înainte să se închidă porțile, cei de la Vola mi-au trimis un mail pe engleză. 

Am ajuns în America, iar aici din nou m-au oprit și americanii când am ajuns, și mi-au pus câteva întrebări. Până la urmă m-au lăsat și mi-au dat viza pe 6 luni de zile.

Acum, de ce ți-am povestit lucrul ăsta? Pentru că mi-am dat seama că travelling-ul ăsta e în sine un skill. Dacă înveți sa faci freelancing, poți să faci travelling foarte lejer, în sensul în care, ai resurse să faci travelling în mod confortabil.  Adică, nu trebuie sa pierzi așa mult timp în skill-ul de travelling, dacă tu deja poți să lucrezi și să faci bani din freelancing.

Hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită. O să vorbesc de aici din America, adică probabil că, call-ul va fi după masă, îți pot povesti mai multe despre America, despre calatorit și să vorbim despre freelancing, să vedem cum te putem aduce cât mai repede în stadiul de freelancer.

Transcriere completă

Salut! Sunt Raul, de la Libertate.init, în acest video vreau să vorbesc despre cum am ajuns în America și cum mi-am dat seama că a călători e un skill, pe care poți să-l înveți. 

Am încercat să ajung în America din August 2020, atunci am aplicat prima dată pentru viză, pentru viză da, trebuie să completezi un formular online pe site-ul ambasadei, după ce completezi formularul, le mai trimiți o poză, plătești și te poți programa la un interviu. 

M-am programat în August, la primul interviu, și din August până în Iunie 2021, mi s-au anulat toate interviurile. Adică, mă programam la interviu, stăteam o lună de zile și îmi spuneau că: “appointment cancelled”, din motive de Covid și că nu mai funcționează Ambasada pentru vize de turism sau pentru vize temporare.

În fiecare lună am încercat din nou, am încercat să aplic din nou la viză, din nou mi se anula interviul și mă tot programa și mi se tot anula. Până în Iunie sau Iulie anul ăsta, când în sfârsit m-au acceptat la interviu și mi-am dat seama că nu se mai anulează pentru că nu am mai primit nici un mail cu o lună înainte. 

Așa că m-am dus la București, la Ambasada Statelor Unite de la București, eram încântat că în sfârșit o să-mi i-au viza și am văzut la coadă, adică practic ne-a chemat pe toți la un loc, erau 100 de persoane. 

100 de persoane așteptau toți la 7:30 dimineața să intre în Ambasadă, să aibă interviul pentru viză. Nu știam exact ce presupune interviul ăsta pentru viză, dar cumva cu câteva zile înainte, m-am gândit că poate ar fi bine să le duc ceva documente în plus, chiar dacă nu se specifica nicăieri pe site-ul Ambasadei că ai avea nevoie de ceva documente. Cred că se specifica undeva că ar ajuta dacă ai ceva documente doveditoare în plus în anumite situații. 

Și m-am gândit, ok, ce documente să le duc în plus, ca să le dau încredere mai mare să îmi dea viza și le-am dus documentele de la firmă, le-am dus extract de cont, actele firmei și niște extrase din Registrul Comerțului, ca să vadă că am mai multe companii, mai multe business-uri. 

Ajung la interviu, înaintea mea cred ca au fost 60 de persoane și la interviu în Ambasada sunt ghișee, adică poți să-ți imaginezi un șir de ghișee, tu practic mergi de la un ghișeu la altul și pun pariu că la fiecare ghișeu îți evaluează cumva un anumit lucru. 

Probabil că la unul mi-a evaluat nivelul de engleză, la altul mi-a evaluat nu știu, scopul călătoriei, vedea dacă sunt o persoană ok și fiecare ghișeu cumva te evalua, dar decizia de a-ți da viza sau nu, e o decizie care e relativ subiectivă, în sensul că, se uită la niște criterii, dar e tot o decizie subiectivă și tot niște persoane din spate decid dacă vei primi viza sau dacă nu o vei primii.

Mie mi-au cerut, adică m-au întrebat la un moment dat: “ok, cât câștigi pe lună? Sau ce venituri ai pe lună?” Le-am spus o sumă, o sumă pe care o făceam pe lună și mi-au spus: “ok, poți să dovedești lucrul ăsta?” 

Și am spus da sigur, pot să o dovedesc, le-am dat actele firmei, le-am dat extrasele și au văzut că într-adevăr, atât făceam pe lună și era interesant că au stat, m-au ținut o oră, adică, am stat practic o oră sa aștept la coadă, până ce m-au chemat la un moment dat într-o încăpere separată, unde am avut interviu cu o persoană de acolo, și care m-a întrebat: “Da, am văzut că pe una dintre firme ai angajați, am văzut că faci sumele astea, unde vrei să mergi? De ce vrei să mergi în America?” 

Și știu că le-am zis că vreau să mă duc în Las Vegas. Nu știu, mi-a venit așa pe loc, să le spun chestia asta, am zis că  vreau să mă duc în Las Vegas. “De ce vrei să mergi în Las Vegas?” Pentru că, vreau să mă distrez, știu că acolo e locul în care te poți distra, știu că e viața de noapte foarte faină.

Pe moment nu mi s-a părut un răspuns bun, adică nu știu de ce mi-a venit ideea asta, pentru că eu oricum mă duceam în New York, dar cumva m-am gândit că dacă le spun de Las Vegas și le spun că practic vreau să mă duc să consum bani, o sa fiu mult mai ușor de acceptat pentru viză, decât dacă le zic că mă duc în New York sau într-un oraș în care, poate s-ar fi gândit că aș fi lucrat, mai ales că am observat la cei de dinaintea mea care au fost la interviu că, din 60 de oameni pe care i-am văzut înaintea mea, doar o singură persoană a fost acceptată și tipa era manager de restaurant în București.

Pe toți ceilalți i-au respins, erau foarte mulți tineri, în momentul în care te-au văzut că ești tânăr și nu ai venituri suficiente, te-au respins. Nu știu dacă așa a fost și înainte de pandemie, dar acum din experiența mea și din ce am văzut la Ambasada, se dă foarte greu viza de America.

Bun, le-am spus chestia asta cu Vegasul, tipul s-a apucat să râdă și mi-a dat viza, cam astea au fost toate întrebările. “Ok, da cât câștigi?” Dacă am angajați și de ce vreau să merg în America? Și am spus da ok, vreau sa mă distrez 2 saptamani.

Am mers înapoi la ghișeu, mi-au spus că o să îmi trimită pașaportul în câteva zile lucrătoare, aparent mi l-au trimis în a doua zi. Adica, în 2 zile a și ajuns în Cluj pașaportul, ceea ce mi s-a părut super rapid. După ce am avut pașaportul cu viza, eu chiar în perioada respectivă eram încă în Praga, eu am zburat din Praga în București, să mă duc la interviul de viză, după aceea am ajuns din București înapoi în Praga, pentru ca mai aveam câteva zile de stat în Praga. 

În momentul în care m-am întors din Praga știam deja că pașaportul mi-a ajuns în România, mi-am și luat biletul de avion pentru România, iar biletul spre America mi l-am luat cu o săptămână după ce m-am întors din Praga. Și mi-am luat o escală prin Polonia, adică, prin Polonia era super ieftin biletul, era undeva la 600 de euro biletul dus-întors spre America. 

M-am dus la aeroport, bagajul făcut, tot pregătit să mă duc în America, am renunțat la chiria din Cluj, surpriză, nu m-au acceptat la ghișeu, la ghișeul de check-in de la aeroport. Mi-au spus că au primit un mail de la Ambasada Americii, cum că nu pot pleca în America din cauză că sunt pe o listă neagră de-a lor. Nu știam exact ce înseamnă lista asta neagră, am aflat mai târziu că era posibil ca din cauză că, am fost în ultimele 14 zile în Uniunea Europeană, nu am voie să călătoresc și nu am voie să merg spre America.

Eram pe lista neagră și avea sens pentru că după ce am citit și eu mai în detaliu condițiile de călătorie, și dacă ai fost în Europa, in UE, în ultimele 14 zile, nu poți să ajungi în America. Deci eram pe lista lor neagră. Și am zis ok, o să mai stau încă 9 zile în Cluj, mi-am luat hotel, mi-am luat cazare, am mai lucrat cu echipa din Cluj, am mai stat încă vreo 9 zile și după aceea am zis că sigur acum am depășit termenul de 14 zile, o să mă lase să plec.

M-am dus la aeroport, am trecut de check-in, eram deja fericit că trec de check-in, poate o să și las video de pe Instagram aici:

Continui experiența de nomad digital, și de data asta o să mă duc în New York. Am încercat și săptămâna trecută să plec, doar că zborul era prin Polonia și dacă îi printr-o țară care îi în spațiul Schengen, nu te lasă să pleci, pentru ca trebuie să stai 14 zile într-o țară care îi în afara spațiului Schengen. 

Așa că, nu m-au lăsat să mă îmbarc în avion, data trecută, dar acum, în sfarsit m-au lăsat și singura variantă ca să ajungi în America momentan, îi dacă mergi prin Turcia sau printr-o țară care îi în afara spațiului Schengen practic. De data asta mă duc prin Turcia, prin Istanbul și să sperăm că mă lasă să mă urc in avionul spre New York.

Și apropo, dacă vrei să mă întrebi despre cum e viața de nomad digital sau despre freelancing, poți să îmi scrii oricând pe Instagram, raul.libertateinit e ID-ul meu de Insta. De data asta am trecut de check-in și am ajuns până la poartă și m-au oprit la poartă, tot funcționarii de la aeroport, pe același motiv. Adică, aș fi mers în ultimele 14 zile în spațiul Schengen. 

Asta e interesant, că cele 14 zile sunt pentru spațiul Schengen și România nu e în spațiul Schengen. Adică, trebuia să fi stat 14 zile într-o țară din afara spațiului Schengen, ca să pot să plec în America. Doar că de data asta, nu era corect pentru că, eu am stat deja cred că 16 sau 17 zile în România, nu am ieșit din țara și chiar și așa nu m-au lăsat să plec. 

Motivul pentru care nu m-au lăsat să plec era din cauza biletului de avion spre Polonia. Asta am aflat mai târziu, din cauză că eu mi-am cumpărat biletul de avion spre Polonia, chiar dacă eu nu m-am îmbarcat în acel avion, cumva americanii au presupus că eu am intrat în Polonia și practic, perioada respectivă a început să curgă de 14 zile. Adică, trebuia să ies din Polonia. Deși eu nu m-am îmbarcat în avion, dar eu eram marcat în sistemul lor de date ca eu aș fi fost în Polonia. 

Am zis ok, bun, hai să stau 14 zile de la biletul spre Polonia. Adică nu am ce să fac, trebuie să stau 14 zile de la data când mi-am luat biletul spre Polonia. Am stat practic 3 saptamani, am stat mai mult de 14 zile și să încerc din nou, să încerc a treia oară să plec în America.

A treia oară, în sfarsit m-au lăsat să mă îmbarc în avion. Ca să ajungi în America, singura variantă momentan este să mergi prin Turcia sau prin Serbia, adică trebuie sa mergi printr-o țară care nu e în spațiul Schengen și să nu fi fost tu înainte în spațiul Schengen, adică să nu fi fost cu 14 zile înainte în spațiul Schengen.

Ajung în Istanbul și în Istanbul la poartă, din nou mă opresc turcii, cum că sunt marcat în sistemul lor, exact același mail pe care l-au primit cei din Cluj l-au primit și cei din Istanbul. Și acum eram ok, cum o să pot ajunge eu în America? Adică nu are nici un sens, aproape de 2 luni de zile nu am ieșit din România. 

Da, am înțeles că e biletul de Polonia, am stat 14 zile și de la biletul de Polonia și tot nu mă lasă să plec. Doar că funcționarul ăsta turc, care era la poartă, mi-a spus: “Dacă îmi arăți o dovadă, că nu te-ai îmbarcat în avionul de Polonia, o să te las să te îmbarci în avionul de America. O să le trimit la cei de la border control din America și dacă ei o să-ți permită asta, o sa te îmbarci”. 

Mai aveam 3 ore până la zbor și trebuia să fac rost de o dovadă, dar de ce dovadă să fac rost? Adică, am sunat la aeroportul din Cluj, nu știau nimic, nu numai că nu știau, dar au și râs de mine, adică au zis că: “da, hahaha, nu ai nici o șansa să ajungi în America, au fost și alții care au încercat.” Deci voi nu mă puteți ajuta, da, am înțeles asta. 

După aceea, am sunat la Polish Airlines ca să văd că zborul inițial era cu Polish Airlines. Să văd dacă ei pot să-mi dea ceva dovadă cum că nu m-am îmbarcat. La Polish Airlines degeaba suni, că nu răspunde nimeni, au doar roboți, intri dintr-un robot în altul, și robotul răspunde greu și nu poți obține nimic de la ei. 

Ultima variantă era sa vorbesc cu cei de la Vola, eu îmi luasem biletul prin Vola, să le dau un mail și să văd dacă pot să-mi trimită ei ceva pe engleză, cum că i-au contactat pe cei de la Polish Airlines, o dovadă cum că nu m-am îmbarcat în zborul respectiv. 

Am avut noroc că, cu 10 minute înainte să se închidă porțile, cei de la Vola mi-au trimis un mail pe engleză. Nu era nimic special, nu era o dovadă de la Polish Airlines, era un simplu mail pe engleză, în care mi-au spus: ”The passenger, Raul Pop has cancelled the flight with Polish Airlines”, ceva super basic. 

Cumva asta a fost ultima mea șansă să mă îmbarc spre America. I-am trimis la funcționarul turc, pozele cu mail-ul și cu pașaportul meu, i-am spus că nu m-am îmbarcat, trimite-le la ăștia și dacă mă acceptă bine, dacă nu, nu știu ce pot să-ți trimit, ce pot să-ți aduc în plus, că ăștia de la Polish nu răspund și era și weekend. Mai era un minut până ce să se închidă porțile, și m-au acceptat la zbor. 

Am fugit până în avion, efectiv am fugit până la avion. Au spus: “Ok, du-te rapid să te verifice ăștia, până atunci îți verific eu pașaportul și după aceea fugi până în avion, că se închid porțile la avion, se închid ușile la avion”. Am fugit efectiv în avion și eram super nu știu, grateful că în sfârșit am reușit să mă îmbarc în acel avion. 

Am avut noroc cu tipul ăsta din Turcia, eu habar nu aveam că ei au contact cu cei din America și că pot să fac lucrul asta, adică pot să dovedească la cei din America că, bă eu nu am fost în Polonia, adică eu n-am ieșit din spațiul Schengen, pentru că altfel nu știu cum s-ar fi șters zborul ăla spre Polonia din baza lor de date, adică americanii puteau să creadă că eu sunt încă în Polonia.  Adică nu avea nici un sens cumva, dar nu s-ar fi șters niciodată zborul spre Polonia. 

Am ajuns în America, iar aici din nou m-au oprit și americanii când am ajuns, exact pe aceeași situație, că “ok, ai fost in Polonia, care a fost situația cu tine? Câți bani ai? Câți bani vrei să consumi aici la noi? Unde o să stai?” Mi-au pus câteva întrebări, până la urmă m-au lăsat și mi-au dat viza pe 6 luni de zile.  Deci practic acum pot să stau în America până în Februarie. 

Acum, de ce ți-am povestit lucrul ăsta? Pentru că mi-am dat seama că travelling-ul ăsta e în sine un skill și chiar dacă apar anumite probleme, adică da ok, nu știam cum să călătoresc în mod eficient după perioada de Covid, nu știam că sunt regulile astea pe America. 

Mă puteam informa înainte, dar nu m-am informat, am fost mai mult pe acțiune, decât să citesc foarte mult înainte și să mă informez. Nu a fost ok ce am făcut pentru că eu mi-am indus problema asta cu cele 14 zile și cu biletul spre Polonia, dar în același timp chiar dacă am avut o problemă, nu m-am oprit până ce nu am rezolvat. 

Am încercat de mai multe ori, până ce am rezolvat această problemă. Travelling-ul în sine e un skill, pe care poți să-l înveți, la fel și freelancing-ul, e un skill pe care poți să-l înveți. Dacă înveți skill-ul de travelling, poți sa fii oriunde, poți să călătorești oriunde în lume ușor, cu costuri reduse și să te adaptezi foarte repede dintr-un loc în altul, dintr-un oraș în altul. 

Dacă înveți sa faci freelancing, poți să faci travelling foarte lejer, în sensul în care, ai resurse să faci travelling în mod confortabil. Pentru că e una să faci travelling, să fii backpacker și să stai cu 100 de euro într-un loc și e alta să ai și niște condiții și să poți să-ți permiți niște anumite lucrurii din acel loc. 

Adică, nu trebuie sa pierzi așa mult timp în skill-ul de travelling, dacă tu deja poți să lucrezi și să faci bani din freelancing. Dacă vrei să înveți cum să faci freelancing și poate sa fii digital nomad, nu e ușor. Adică sunt multe challenge-uri, o să mai intru în detalii și în alte video-uri legate de asta. 

Hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită. O să vorbesc de aici din America, adică probabil că, call-ul va fi după masă, îți pot povesti mai multe despre America, despre calatorit și să vorbim despre freelancing, să vedem cum te putem aduce cât mai repede în stadiul de freelancer. 

Eu am fost Raul, sunt aici cu skyline-ul New York-ului în spate și sper să ne auzim în curând. 

Salut!