Blog Libertate în IT

Sumar

Salut, Raul și Cristi de la Libertate.init() aici! Suntem alături de Alexandru Mihai, care e Java Developer, și care astăzi ne va povesti despre cum a făcut trecerea spre freelancing și ce l-a determinat să facă această schimbare.

Alex are o experiență de aproximativ 6 ani, timp în care a lucrat pe Java, pe backend. A amânat trecerea spre freelancing pentru că nu credea că are experiența necesară. Odată ce a realizat că acest lucru e doar o scuză, s-a pus pe treabă și a făcut pasul spre freelancing.

Principalul lucru pe care l-a căutat Alex când a trecut pe freelancing a fost flexibilitatea oferită de acesta. Programul rigid oferit de compania la care lucra nu îi acorda timpul necesar pentru a-și dezvolta pasiunea pe care o are pentru software development. Flexibilitatea oferită de freelancing l-a ajutat în creșterea tehnică și profesională.

Alex vrea ca pe viitor să-i poată ajuta pe alții prin lucrurile pe care le învață acum. Freelancing-ul îi oferă destul flexibilitate și un venit dublu față de cel din companie, cu oferte constante de 6000-7000 de euro pe lună. Astfel, el are destul timp și venit să investească în viitorul lui.

 Dacă vrei să faci trecerea spre freelancing, te-ai săturat de scuze că nu ești suficient de bun pregătit sau că nu e momentul potrivit, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită, cu mine, cu Cristi, sau cu un expert din echipa noastră. Salut!

Transcriere completă

Salut, Raul și Cristi de la Libertate.init() aici!

Raul: Suntem alături de Alex. Alex lucrează în Iași ca și programator și a vrut să facă trecerea spre freelancing. Acum îmi amintesc Alex că în call-ul de consultanță ți-am spus că tu de sărbătorile astea o să fii freelancer. Cred că ți-am spus până la Crăciun, dar a fost undeva între Crăciun și Anul Nou.

Raul: Spune-mi experiența ta înainte de program. Pe ce tehnologii ai lucrat, câți ani de experiență, și de ce ți-ai dorit să faci lucrul acesta?

Alex: Am lucrat pe Java, pe backend, de aproximativ 6 ani de zile. Da, în mare parte doar pe backend, am lucrat de la cod Legacy până la tehnologii noi, microservicii. Voiam să fac trecerea asta, aveam de gând oricum, la un moment dat, să fac trecerea asta, dar tot amânam, adică spuneam ”Stai că trebuie să prind întâi experiență, stai că trebuie să am un proof of expertise foarte bun, bine pus la punct, să-mi fac o imagine online întâi” și așa mai departe. Și urmărind clipurile postate de tine pe LinkedIn în special, adică mai mult de la Raul, tot mi-am dat seama că ”Băi, da, într-adevăr, sunt scuze, pentru că dacă chiar vrei să faci trecerea, poți să o faci oricând.” Da, și am realizat că da, cred că e momentul potrivit, mai ales în situația asta în pandemie, adică mi s-a părut oportunitatea perfectă.

Raul: Asta e cea mai frecventă scuză pe care o primesc, că nu-i momentul potrivit din cauza ori că ”nu mă simt suficient de bun tehnic”, ori că ”nu am suficient de multă experiență”. Tu cum ai trecut peste lucrul ăsta?

Alex: Eu înțeleg greșit partea asta cu work-life balance, ar trebui dacă știi că te duci 8 ore pe zi la muncă, 5 zile pe săptămână, dacă faci calculul timp de mulți, mulți ani realizezi că stai foarte mult la muncă, da? Și dacă nu faci ceva ce-ți place, și chiar nu ai tragere de inimă și simți că faci ceva care chiar să te motiveze, n-are nici un rost să-ți pierzi timpul atâta. Când am început să simt că parcă nu mă mai simt confortabil în mediul în care eram, aveam două variante, adică ori să schimb, să spunem, locul de muncă, sau să încerc ceea ce oricum voiam să fac, adică voiam să trec pe partea asta să fiu contractor independent, freelancer. Am zis că n-are rost să mai amân, aia a fost toată chestia. Și din nou, au ajutat și spam-urile tale pe LinkedIn.

Raul: Pentru tine a fost o chestie pe care simțeai că trebuia să o faci pentru că te entuziasma, adică erai entuziasmat de lucrul ăsta și credeai că ăsta este modul prin care tu o să te dezvolți în continuare. 

Alex: Da, adică și ideea generală care era, eu chiar sunt pasionat de software development, de programare, și am zis așa, chiar vreau să văd până unde vreau să duc, până la ce nivel vreau să mă duc, dar în același timp programul, chiar și acum pe timp de pandemie, tu spui că e ”flexibil”, dar nu, tu trebuie să fii într-o anumită perioadă la muncă. Ești angajat, asta trebuie să faci. Programul ăsta nu-mi permitea să pot să mă pregătesc, să-mi fac o imagine online, să pot să învăț mai multe pe lângă muncă, pentru că la muncă faci chestii repetitive de obicei, e ca oriunde. Ăsta a și fost principalul motiv, nu puteam să cresc profesional, nu simțeam că pot să cresc profesional dacă nu găseam o modalitate prin care să am un program mai flexibil. Și ăsta a fost, cred că, factorul cel mai important pentru care am vrut să trec ca și freelancer.

Raul: Și din ce cauză, nu simțeai că ai suficientă energie după muncă ca să mai faci ceva în plus, să schimbi ceva?

Alex: Da, încercam să fiu cât mai disciplinat, și aveam momente când aveam câte-un, cum se cheamă, un streak dintr-ăsta 3-4 luni, ca lumea, știi? Mă trezeam dimineața, învățam două-trei ore, sau studiam ceva, o tehnologie nouă, sau mai scriam un cod pe GitHub, mă duceam la sală, și după asta muncă. Asta însemna să mă trezesc foarte de dimineață, și la sfârșitul zilei eram absolut terminat. Mergea, dar la un moment dat se simțea, și dupaia tot aveam așa, un curs sinusoidal, știi? Adică trăgeam tare și dupaia nu înțelegeam de ce sunt așa de obosit, parcă nu mai merge.

Foarte tare dorința asta a ta de a învăța, și e super șmecheră. Sunt curios acuma cum arată lucrurile în freelancing?

Alex: Programul e mai flexibil, mai ales că clientul pe care l-am găsit, lucrez cu niște clienți din State, și din nou, da, cât timp nu ești angajat, nu-ți impune nimeni o oră fixă. Da, trebuie să fi prezent la meeting-urile pe care le ai cu clientul, stand-up-uri, ce ai într-o echipă de Scrum, normal, dar în rest îți organizezi timpul cum crezi tu că e de cuviință. Asta e unu, și doi la mână cred că e și o chestie de, e și cultura diferită, asta e fain, ai acces la market-ul global, și atunci prinzi culturi diferite, și vezi cum abordează lumea, adică se merge mai mult pe încredere, nu simți feeling-ul ăla că ești presat.

Cât am fost și am lucrat în afară, cultura diferită e complet diferită față de ce se întâmplă în România, și mindset-ul pe care îl au ei acolo legat de muncă, și aici voiam să te întreb, care e o diferență, sau câteva diferențe, dacă poți să elaborezi puțin pe tema asta.

Alex:  Aș spune că se merge foarte mult pe încredere, cât timp îți faci treaba, și încă o chestie super interesantă pe care am observat-o, și din nou, lucrez recent, dacă arăți cu adevărat că ești interesat și așa, apreciază super mult. Adică nu e numai ”Ok, ți-ai făcut treaba acolo?” sau așa, nu, ei chiar apreciază că ești interesat și vor să vadă, chiar te întreabă, ”Dacă vrei, poți să lucrezi la asta, dacă te face pe tine fericit să treci în echipa asta, spune oricând, putem să facem”, adică chiar din prima, from the start, a fost așa.

E o cultură care apreciază luarea de ownership și de inițiativă care ție ți se potrivește foarte mult, mai ales că tu vrei să înveți, vrei să te extinzi, vrei să ai mai mult impact acolo, versus ceea ce poate se întâmplă în multe joburi din România unde timpul merge, leafa merge, pe principiul ăsta.

Alex: Da, asta-i chestia, și o chestie interesantă pe care o văd și în România, adică depinde, găsești oriunde stilul ăsta de mentalitate, dar sunt oamenii ăia obosiți, adică sunt obosiți de presiune, de stres, de-a lungul timpului, știi? Și eu sunt ceva de genul, ”A, nu-mi pasă, eu să-mi fac treaba și atât”, știi? Dar în schimb așa, având acces la marketul global, că asta e toată chestia, ai oricând acces la marketul global, poți să te duci în ce cultură ți se pare ție că te potrivești mai bine. Vezi diferite mentalități, și dai și peste oameni dintr-ăștia care sunt super pasionați, și asta e fain.

 Ai ceva de învățat nou pe proiectul pe care ești acum?

Alex: Cu siguranță! Asta a fost chestia, când am dat interviul, ei mi-au spus că ”În principal lucrăm pe Go, avem ceva pe Java, dar mai mult avem pe Go, ai fi interesat?” Eu eram pe Java, și mie chiar mi-ar fi plăcut să lucrez pe Go pentru că voiam să ies din zona de confort, că îți dai seama, dacă lucrezi 6 ani pe Java vrei să mai schimbi, să înveți și o altă paradigmă, o altă abordare. Am zis ”Da da da, chiar aș fi interesat!” și atât! Adică a fost ”Da, gata! Avem și ceva pe React, dacă vrei, oricând poți să schimbi”. Pe ei i-a interesat cel mai mult problem solving skills, adică să vadă că te descurci, și asta e tot, și experiența ta atestă faptul că poți să te descurci într-un proiect.

Asta e diferența.

Raul: Adaptabilitatea asta știi, face defapt diferența între un freelancer și o persoană care nu vrea să facă pasul ăsta. Un freelancer trebuie să fie adaptabil, cât timp ești pasionat de tehnologie și înțelegi conceptual programarea, nu contează, să mai înveți un framework nou sau un limbaj nou îi tot acolo.

Cristi: Și clientul e dispus să te plătească chiar dacă nu ai experiență în tehnologia respectivă. Tu ce experiență ai pe Go, de exemplu?

Alex: Zero! Aveam zero, am avut cred că doar două cod review-uri pe care le-am făcut la muncă, dar nu am scris Go, am făcut code review, doar așa ca să arunc un al doilea ochi, pe niște scripturi de Go. Dar atât! Atât! Zero! Dar din nou, când am avut interviul, problema a fost ”Scrie-mi în Java”, doar ca să vadă cum rezolv, știi, adică ”Scrie-mi în ce limbaj ești tu confortabil.” Din nou, și asta e mentalitatea diferită, că nu e neapărat să fii expert într-un limbaj să spunem, dar pentru ei contează foarte mult să fii expert în a fi un profesionist.

Raul: Tu ce rezultate ai obținut, în urma programului Libertate.init()?

Alex: Ce am căutat, programul flexibil, și venitul care e aproape dublu. Asta a fost chestia, că nu am ales neapărat de bani cât am ales pentru flexibilitate, dar în programul Libertate.init(), am avut când am început, adică când am început să-mi generez oportunități, mi-am dovedit mie că pot să prind și oferte de 6000 de euro, 7000 de euro dacă chiar voiam. Chiar au fost, la multe dintre ele am și trecut de interviul tehnic, și efectiv le-am spus nu că nu mai voiam interviuri, începeau să se adune atât de multe, și am zis că nu mai pot. Dar da, mi-am dovedit mie că pot și mai mult, dar am ales ăsta doar pentru că mi s-au părut faine tehnologiile și feeling-ul pe care l-am avut la interviu.

Raul: Am văzut că tu pui foarte mult accentul pe flexibilitate, adică se vede că îți doreai foarte mult lucrul ăsta în viața ta. Freelancing are practic 3 componente: independență, flexibilitatea reală, și bani mai mulți, adică dublu sau triplu decât cât câștigi într-o companie din România. Acum la partea de flexibilitate, multă lume zice că ”Deja lucrez remote, de acasă, dacă intru în freelancing oricum o să am meeting-uri”, și vreau să te întreb un pic la zona de meeting-uri defapt, cât de des ai meeting-urile și la ce ore suni, adică trebuie să lucrezi neapărat în jurul meeting-urilor sau cum se organizează, ca freelancer?

Alex: Nu. Adică meeting-uri am undeva între ora 2 și ora 8, să spunem, deci depinde, am zile în care am câte 2-3 meeting-uri, acum la început am avut mai multe pentru că e onboarding-ul, e și normal când începi, dar în rest nu, adică sunt vreo 3-4 și în rest trebuie să fii available dacă ți se cere. Dar pot să spun că până pe la ora 1 nu te deranjează nimeni, nu-ți spune nimeni nimic până pe la ora 1, cam așa. Și după ora 8 la fel, nu te obligă nimeni, asta e chestia, adică am mai avut meeting-uri la care mi s-a spus ”Poți să intrii la ora asta ca să vorbim ceva?” și eram ”Da,” pentru că eram disponibil, nu era ca și cum nu voiam. Dar din nou, te întreabă pentru că ei sunt conștienți de fusul tău orar, și îți spun că doar dacă vrei, atât.

Alex, care sunt planurile tale de viitor de acum înainte?

Alex: Să-mi cresc prezența online, adică chiar vreau să-mi fac un nume online, să învăț cât de mult pot ce ține de software-uri să văd până la ce nivel pot să ajung, aș vrea ca în vreo 3-4 ani de zile să încep să am venit pasiv, și asta fie din a ține prezentări sau a vinde niște cursuri și așa mai departe. Din nou, pe tehnologii sau pe modalități de lucru ce le-am învățat eu de-a lungul timpului.

Raul: Deci practic vrei să dai mai departe expertiza ta pe care o să o înveți acum, cât faci freelancing.

Alex: Exact, pentru că e foarte fain, adică eu cred că toți au ceva de oferit, doar că nu știu să se vândă, și asta e o chestie pe care o vezi în echipele din România, în mentalitățile din România, dacă lucrezi și ești atent, toată lumea e așa, se simte puțin hate-ul ăla, știi, adică lumea e așa, ”Ce-mi trebuie să mă duc eu la meeting-ul ăla, la prezentarea ăluia.” Nu, toată lumea are ceva de la care poți să înveți, nu trebuie să fie de acord cu nimeni, dar asta e, ai ceva de oferit, atâta timp cât ai fost expert într-un domeniu, cât ai profesat într-un domeniu, ai și ceva de împărtășit cu lumea.

Raul: Alex, tu acum cum te simți ca și freelancer?

Alex: A fost așa, un rollercoaster de emoții, dar acum mă simt mulțumit de mine că am încercat și am luat decizia. Adică dacă nu-ți convine ceva, simți că așa, încearcă să schimbi ceva, știi, nu te plânge. Și sunt mulțumit de mine, cred că asta e cel mai important, sunt mulțumit de mine.

Credeai că e vreo șansă ca tu să nu reușești să fii freelancer?

Alex: Ai dubii când începi, toată lumea are dubii. Mai ales că eu am început exact înainte de sărbători și lumea era pe pauză, că nu știi care e bugetul pe următorul an, și așa mai departe. Și începi să ai dubii, că sunt companii care cer diferite chestii, trebuie să te aștepți și la startup-uri dintr-astea care au nu-știu-ce cerințe de Google sau Facebook dar defapt ei nu au niciun nume momentan, depinde, se mai și așteaptă să dai 10 interviuri tehnice. Dar din nou, e un mix, adică sunt și așa, sunt și care își dau seama din expertiza ta, adică doar dintr-o discuție simplă. Și la început o să ai dubii, o să ai dubii cu siguranță.

Raul: E normal să ai dubii, eu chiar mă gândeam care ar fi alternativa, știi, să nu ai dubii? Adică să mergi 100% cu încredere? Și de ce ai avea încrederea asta? Că tu nu ai mai făcut niciodată freelancing. Știi?

Alex: Tocmai, adică nu ai cum, e ceva nou. Plus că e și schimbul de mentalitate, ăsta e cel mai greu, cred că, pentru că gata, nu mai are cineva grijă de tine, te dădăcește, adică firma, știi? Nu mai, gata, de acum tu îți plătești taxele, tu trebuie să-ți găsești clienții, nu mai te dădăcește nimeni, și atunci e normal să-ți fie dacă până acum, cum am fost eu, 6 ani de zile n-am avut nici o treabă, știam că salariul merge acolo, au ei grijă de toate, eu nu trebuie să fac nimic. Acum trebuie să ai grijă și de celelalte.

Ți se pare o complexitate mare în plus, partea asta cu firma, cu taxele, cu a găsi clienți?

Alex: Nu e ceva ce nu poți să înveți, adică iei pas cu pas, nu te gândi la toate ca să fii copleșit, ia-le pas cu pas, asta e treaba, când ai nevoie de ceva, întrebi.

Merită efortul în plus?

Alex: Merită efortul dacă ești hotărât să faci o schimbare. Dacă nu te simți confortabil, nu te plânge, încearcă, asta e tot ce trebuie să faci.

Acum mai ai dubii legate de freelancing? Adică dacă aveai la început, câteva săptămâni mai târziu mai ai dubii?

Alex: Nu, nu. În sensul că, adică nu mă așteptam. Abia după ce am acceptat oferta, după aia când am văzut cât de multe oferte tot îmi veneau, adică erau în coadă, trecusem de multe interviuri tehnice, și a trebuit să-i refuz pe mulți, adică le spuneam ”Băi, nu mai trimiteți oferta, că deja am acceptat în altă parte”, și ei erau ”Dar de ce? Adică stai să-ți trimitem, să vezi”. Și au început să vină, au început să vină tot mai multe, și asta cred că mi-a dovedit că nu am absolut nici un dubiu.

Raul: Noi îți urăm mult succes în continuare! Tu acum ești un membru activ al comunității Libertate.init() și noi oricum ținem legătura și pe viitor. Chiar vreau să ne vedem odată, poate o să venim noi la Iași sau o să vii tu ori în Cluj ori în București.

Alex: OK, mult spor!

Mult spor! Baftă, baftă!

Raul: Dacă vrei să faci trecerea spre freelancing, te-ai săturat de scuze că nu ești suficient de bun pregătit sau că nu e momentul potrivit, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită, cu mine, cu Cristi, sau cu un expert din echipa noastră. Eu am fost Raul, Cristi, și Alex. Salut!

Sumar

Nu pot să-ți spun câți bani fac, nu vreau să te simți prost.

Lipsa de transparență când vine vorba de salariu e un joc pe care mulți îl joacă, dar puțini l-au ales. E un joc impus în mare parte de alții, de companii, de colegii de lucru, dar această lipsă de transparență te inhibă în creșterea ta ca programator.

Când am făcut primul meu internship, am început să-mi întreb toți colegii cât câștigă. Transparența unora dintre ei m-a ajutat să-mi dau seama cam cum merge piața de internship-uri, mi-a făcut o idee despre zona asta, și m-a ajutat să cresc, să mă dezvolt, atât ca programator cât și ca viitor antreprenor.

Încă sunt oameni cu care vorbesc în call-urile de consultanță gratuită sau chiar pe Instagram, la care nu le vină să creadă că pot ajunge să facă 5000-10000 de euro pe lună ca freelanceri. Mi se pare fascinant, pentru că oamenii ăștia au rămas blocați la un mindset de 2000-3000 de euro pe lună din cauză că ei nu au fost transparenți cu venitul pe care îl au acum, dar ei nu-și dau seama că în domeniu în care sunt, sunt la limita inferioară a venitului.

Lipsa de transparență nu o să-ți aducă niciodată informații noi, ci o să te păstreze blocat la un nivel în care tu crezi că ești foarte tare, când defapt dacă ai fi mai transparent și ai vorbi cu colegii din firmă despre venit, ai putea nu doar să dai informație, dar ai și primi informație înapoi, informație valoroasă pentru tine și pentru viața ta profesională.

Avem deja zeci de testimoniale pe www.libertateinit.ro/rezultate. Te invit să le urmărești și te invit să vezi la ce nivel poți ajunge și să înțelegi că poți crește foarte mult în domeniul ăsta. Când ești pregătit, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită în care pot să-ți arăt un plan pas cu pas prin care poți să ajungi din nivelul în care ești acum, adică din stadiul de angajat, în acela de freelancer, în cel mai scurt timp posibil.

Transcriere completă

Salut! Raul, de la Libertate.init() aici, și în acest video vreau să vă vorbesc despre lipsa de transparență și de ce acest lucru te ține pe loc ca și programator.

Acum câteva zile vorbeam cu un prieten programator despre salariul lui, adică l-am întrebat ”Ok, cât câștigi acum ca și programator în firma în care lucrezi?” I-am pus întrebarea asta pentru că voiam să aflu informația asta, deși știu, de cât timp lucrez cu programatorii, știu toate firmele din România cam ce salariu oferă, care e range-ul de salarii, și care e nivelul pieței. Voiam ca acel răspuns pe care mi l-ar fi dat să fie pentru el, să-și dea seama în ce cușcă e defapt acum, și la ce nivel joacă, și să-și dea seama că momentan merge cu frâna de mână trasă și că dacă s-ar elibera și ar gândi mai mult, ar putea să facă mult mai mult ca și programator.

Răspunsul lui a fost foarte inedit pentru mine, adică mi-a spus că ”Vai, Raul, dar nu pot să-ți spun lucrul ăsta! Cum să-ți spun acest lucru?!” Și cumva am simțit în vocea lui o oarecare mândrie, adică ca și cum câștigă foarte mult și nu poate să-mi spună câți bani face, că m-aș simți eu prost. 

Înțeleg cumva, adică a fost un răspuns automat, nu a fost un răspuns pe care l-a gândit, înțeleg de ce mi-a dar răspunsul ăsta, pentru că da, dacă ar fi vorbit cu părinții sau cu prietenii lui care lucrau în alt domeniu, erau bucătari sau erau într-un alt domeniu în care nu se câștigă așa bine ca în programare, era altă situație. Da, într-adevăr, poate s-ar fi simțit prost când el ar fi zis că face 2000 sau 3000 pe lună, și ei câștigau, nu știu, 2000 de lei pe lună. 

Ce vreau să zic de fapt e că această lipsă de transparență în care trăiește el acum e un joc pe care nu l-a ales el. I-a fost impus de compania pentru care lucrează, în nici un caz nu a ales el de la început să joace acest joc, doar că îl joacă la un nivel foarte avansat, și îl joacă doar pentru că toți colegii lui din companie joacă acest joc. 

Vreau să spun o poveste din experiența mea de acum 7 ani de zile, cam de când am terminat masteratul, și când am început să fac programare prima dată. Eu am lucrat 3 luni de zile, am făcut un internship pentru o companie din Cluj, și ei mă plăteau cu 500 de lei pe lună. În momentul în care făceam internship-ul ăsta, întrebam restul colegilor din facultate ”Ok, voi cât faceți acum? Adică cât vă plătește la internship?” Și da, erau unii care nu câștigau nimic, adică erau internship-uri care nu erau plătite, și erau alții care făceau poate 2000 chiar din primul internship. 

Lucrul ăsta, adică faptul că am putut să văd cam cum merge piața de internship-uri, mi-a făcut o idee despre zona asta, adică efectiv știam ”Ok, acolo se câștigă atâta, aici unde sunt eu e atâta, și sunt alții care nu te plătesc deloc.” Oricum eram mulțumit cu cât făceam, pentru că habar nu aveam, adică nu aveam deloc experiență, faptul că îmi dădeau ăia 500 de lei pe lună ca student era foarte mult pentru mine.

În aceeași perioadă erau anumiți colegi de-ai mei care nu spuneau cât fac. Acești colegi ai mei care nu puteau să spună atunci aceste venituri, au rămas cumva blocați în același nivel, adică efectiv sunt tot într-o corporație, nu au crescut de la acel nivel, și nu au reușit niciodată să se desprindă de firma în care lucrează. Mulți dintre ei au rămas în aceeași firmă toată perioada asta de 7-8 ani de zile de când am terminat facultatea. Totuși, visează să facă mai mult, adică poate visează să facă antreprenoriat, sau la un moment dat să aibă un venit pasiv, sau să investească.

De ce ți-am spus povestea asta? Pentru că eu așa am reușit să cresc. 

Eu prin transparența pe care o aveam asupra venitului și asupra locului de muncă unde eram atunci, am reușit să cresc. Eu așa am dat de niște oameni care făceau freelancing în acea perioadă. Când mi-au spus ei că ”Bă, noi facem 10000 pe lună din freelancing,” mie mi s-a părut inedit, adică eu eram la 500 de lei și ei îmi ziceau că fac 10000. Nu erau, nu aveau vârsta cu mult mai mare ca a mea, adică erau colegi de liceu care au fost la altă facultate, au terminat mai repede cu un an, și au intrat mai repede în domeniul ăsta.

Când mi-au spus că ”Facem 10000, 8000 lejer pe lună, constant, din freelancing,” am zis că ”Bă, nu știu”, nu mi se părea posibil, dar efectiv mi-a deschis mintea, adică am înțeles că uite, faptul că se poate să faci în domeniul ăsta atât, și că poți să crești așa mult, e un lucru de care nu eram conștient.

Lipsa de transparență nu o să-ți aducă niciodată informații noi în zona asta, adică o să te păstreze cumva blocat la un nivel în care tu crezi că ești foarte tare și egoul tău e ridicat, când defapt dacă ai fi mai transparent și ai vorbi legat de salariu, adică ai vorbi cu colegii din firmă despre lucrul ăsta, ai putea nu doar să dai informație, dar ai și primi informație înapoi. Adică ai primi informație valoroasă pentru tine și pentru viața ta profesională. 

O altă poveste interesantă legată de lucrul ăsta, a fost în programul Libertate.init(), adică în programul Libertate.init(), chiar pe la început, unul dintre programatorii cu care am lucrat a mers la firma pentru care lucra și efectiv le-a spus la toți din firmă, la toți colegii lui, că ”Bă, uite acum eu câștig atât”. El venise mai târziu în firmă decât colegii lui, și ăștia atât de șocați au fost că efectiv s-au dus la șef să-i spună ”Ok, cum poți să-i dai mai mult la ăsta, și așa diferență mare de venit, față de noi, care am stat în firma asta ani de zile înaintea lui și eram încadrați la un nivel tehnic mai bun decât el?”

A fost efectiv un scandal în firmă, nu a mai rămas mult în firmă programatorul de care vă vorbesc, dar ce mi s-a părut interesant e că el a reușit să facă tranziția asta, adică după o lună de zile, o lună jumate, deja a făcut freelancing și acum câștigă dublu decât câștiga la firmă atunci. Oricum câștiga mai mult decât colegii lui, dar acum face dublu decât atunci.

Mi se pare fascinant că încă sunt oameni cu care vorbesc în call-urile de consultanță gratuită sau chiar pe Instagram (și apropo, @raul.libertateinit e ID-ul meu de Insta, poți să-mi scrii oricând dacă ai întrebări legate de freelancing), la care nu le vină să creadă că ar putea să facă, nu știu, 5000, 6000, 1000 de euro pe lună din munca pe care o fac acum, efectiv din aceeași muncă pe care o fac acum, în echipe de programatori, dar lucrând ca freelanceri.

Mi se pare fascinant pentru că oamenii ăștia au rămas practic blocați la un mindset de 2000-3000 de euro pe lună din cauză că ei nu au fost transparenți cu venitul pe care îl au acum, adică ei se consideră superiori la o persoană care lucrează în alt domeniu, dar ei nu-și dau seama că în domeniu în care sunt, sunt la limita inferioară a venitului, efectiv sunt puțini care câștigă sub nivelul la care câștigă ei.

Lipsa asta de transparență, efectiv ăsta e efectul pe care îl are, te ține blocat la un nivel profesional, când tu ai putea să ai un potențial mult mai mare și să faci mai mult decât faci acum.

În programul Libertate.init() și în comunitatea de freelanceri pe care am creat-o în jurul programului, nu există o persoană care să fie în comunitate și să nu fie transparentă, adică noi promovăm de la început transparența. Acest share de knowledge, și share de cunoștințe și de cum funcționează piața, e defapt lucrul care te face să crești mai puternic decât, nu știu, orice secrete. Până acum poate că nu știai care e potențialul în domeniul IT, poate că nu credeai că sunt posibile sumele astea să le faci ca și programator, ca și freelancer cu experiența pe care o ai acum. 

Acum vezi că sunt colegi de-ai tăi, efectiv colegi din firma în care lucrezi tu, care fac freelancing și care au ales să își împărtășească povestea tocmai pentru a te ajuta ca să ieși cumva din mediul în care ești acum. 

Avem deja zeci de testimoniale pe www.libertateinit.ro/rezultate. Te invit să le urmărești și te invit să vezi la ce nivel poți ajunge și să înțelegi că poți crește foarte mult în domeniul ăsta. Când ești pregătit, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită în care pot să-ți arăt un plan pas cu pas prin care poți să ajungi din nivelul în care ești acum, adică din stadiul de angajat, în acela de freelancer, în cel mai scurt timp posibil.

Eu am fost Raul, salut!

Sumar

Salut, Raul și Cristi de la Libertate.init(). Astăzi suntem alături de Andrei Făgădău, React Developer, care ne va povesti despre experiența lui în lumea freelancing-ului, și cum a ajuns să facă acest pas.

Andrei este programator cu experiență de peste 6 ani, a lucrat cu Angular, React, și JavaScript, schimbând 4 companii până când a decis să facă pasul spre freelancing. El s-a înscris în programul libertate.init() pentru că a făcut un pariu cu prietena lui, care l-a convins că trecerea spre freelancing e mult mai profitabilă.

Andrei voia să plece din România când a văzut că se plafonează la job-ul din corporație, dar acum că a trecut pe freelancing, are libertatea de a-și alege ce proiecte vrea la rate mult mai mari. Încă de la primul proiect a primit oferte de rate orare de 40 euro/oră.

Trecerea spre freelancing la ajutat pe Andrei să învețe multe lucruri noi. A fost sceptic la început, dar odată ce a început programul, a realizat rapid cât de avantajos este. Acum își alege ce proiecte vrea, iar lucrul în echipele internaționale de programatori i se pare genial.

Dacă ai ajuns într-un punct al carierei de programator în care ești la maximul de venit și nu mai vezi creștere în acea firmă din România, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită cu mine, cu Cristi, sau cu un expert al echipei noastre, și să punem la punct un plan pas cu pas prin care poți să ajungi din stadiul în care ești la cel de freelancer în cel mai scurt timp posibil. Salut!

Transcriere completă

Raul: Salut, Raul și Cristi aici de la Libertate.init(). 

Suntem alături de Andrei Făgădău. El e React Developer și a lucrat foarte mult în ecosistemul cu JavaScript, și are o poveste foarte interesantă de ce a ajuns el să devină freelancer. Andrei, o să te las pe tine.

Andrei: Ok, ok, ok. O să fiu sincer cu voi, inițial ideea de freelancing nu mi s-a părut fezabilă pe termen lung, și am simțit – am și vorbit cu Cristi în primul call – am avut impresia prima dată că fac concurență cu țările din lumea a treia, cu oameni din India, cu ukrainieni, și nu am văzut făcând treaba asta practic sustenabil. După lungi videoclipuri pe care le-am văzut împreună cu prietena mea, făcute de Raul și de tine, în care am văzut testimonialele de la alți freelanceri, într-un fel am făcut un pariu între noi că ”Uite că se poate mai bine în freelancing, că tu zicea că nu se poate! Ia, sună-l pe Raul sau programează un call cu Cristi, fă orice, și vezi măcar despre ce e vorba. Hai că se poate, că nu are rost să stai în corporație, că te implici, te dedici, dar parcă reward-ul nu e atât de mare.

Deci tu ai făcut pariu cu prietena, adică tu îi ziceai că nu merge, ea zicea că merge.

Andrei: Da, nu are cum, nu se poate, pentru că am mai discutat cu alți programatori: ”A mai încercat cineva freelancing?”. Mi-au spus că se poate, dar sunt proiectele ori micuțe, sau trebuie să mai faci ceva în paralel, practic mindset-ul clasic. După ce am avut primul call cu tine, I got hooked immediately, și uite-mă acum, după două luni jumate, am semnat primul contract, și a trebuit să-i fac un cadou mai substanțial că practic a câștigat pariul.

Raul: Mi se pare genial. Tu și prietena ta nu știați pe nimeni care făcea freelancing în momentul respectiv?

Andrei: Ea știa pe cineva, freelancer pe PHP, doar că, la fel, mi-a fost foarte greu să înțeleg cum funcționează mai exact, dar eu în mod direct să știu pe cineva care să facă asta sustenabil, nu. Am auzit de proiecte luate în paralel, pe Fiverr, să mai faci un gig de genul ăsta, dar nu.

Raul: Acum mi-am dat seama că n-ai avut nici o șansă, la pariul ăsta.

Andrei: Da, ca mindset am fost sceptic, și după ce am intrat în program, până în momentul în care am ajuns la customer acquisition. În punctul ăla, când am văzut cum vin ofertele, am zis ”Ok, stai așa, ceva e în neregulă. Sau e în regulă!” Sunt destul de încăpățânat și nu am vrut să văd, într-adevăr, și oportunitatea asta. Cred că era mai degrabă și acel mindset ”confortabil”, în care rămâi într-o corporație și vin banii la finalul lunii, că te înțelegi bine cu echipa – cel puțin la corporația de unde am plecat, locul era foarte cald, dacă ar fi să compar cu alte corporații ar fi un jacuzzi față de un duș. Ca freelancer lucrez fix la fel, nu e nimic diferit, pe un stack nou, ecosistemul JavaScript, React cu Node.js, mai mult pe partea de frontend, mai intru puțin și pe backend, dar vreo 20%, nu foarte mult.

Raul: Câtă experiență ai pe partea aceasta?

Andrei: 6 ani, peste de 6 ani, de diverse framework-uri și librării. Nu am lucrat concret cu o librărie cei 6 ani, dar m-am adaptat super ușor, adică am lucrat un an jumate, doi, cu Angular, apoi un an jumate, doi, cu React, am făcut destul de mult Vanilla, am mai automatizat niște procese tot cu JavaScript, am mai lucrat iar cu React. Adică în funcție de proiect și ce se cerea pe proiect în momentul respectiv.

Raul: Ok, și ai schimbat mai multe firme pe parcursul celor 6 ani, sau cum a fost parcursul tău?

Andrei: Da, da, am schimbat 3 companii mari, cea de la care am plecat fiind a patra, și am spus că de la compania actuală de la care am plecat vreau să cresc din punct de vedere salarial, mai bine plecăm cu totul din țară, nu mai are rost să schimbăm în România, pentru că am ajuns foarte repede la acel plafon. Mai puteam să iau maxim 10% în plus, dar nu merita să schimb iar proiectul, echipa, structura.

Mai vrei să pleci din țară acum?

Andrei: Nu! Mi se pare remarcabil, practic fac aceeași bani pe care i-aș fi făcut în afară în România. Adică lucrăm full remote, nu e cu nimic diferit, avem grooming sessions, daily-uri…

Raul: Totul în echipă.

Andrei: Da, totul în echipă, pun și camera, și gata.

Cristi: Mi se pare că foarte mulți programatori sunt prinși în unghiul ăsta mort în care judecă outcome-ul în freelancing prin prisma oamenilor din jurul lor. Adică toți oamenii sunt angajați în jurul lor, și își dau cu părerea că ”a, freelancing-ul e despre proiecte mici și te bați cu oameni care au o putere financiară mai mare”.

Andrei: Da, și pe diverse platforme… ai impresia că nu poți face asta consistent.

Și uite, ajung exact în punctul în care ești tu. De acum două luni jumate până acum, nu te-ai dezvoltat tehnic foarte mult, și totuși diferența e imensă. Ai pus pariu împotriva ta, că poți să reușești în freelancing, și e surprinzătoare schimbarea asta.

Andrei: Da, da, am zis că dacă tot fac acest pariu, hai să-l fac cât se poate de bine, să mă țin de program și de structură. Mi-am luat două săptămâni concediu de la locul de muncă, special ca să fac acel customer acquisition și trei zile mai târziu a venit o ofertă. Am rămas șocat! Dacă îți aduci aminte când te-am sunat să-ți spun, tremuram din toate încheieturile. A fost, și în continuare am senzația asta, că e wow. Și în continuare vin oferte, oportunități. În ultimele două săptămâni cred că au venit peste 22 de oportunități pe LinkedIn, și tot trebuie să le pasez în grup. 

Raul: Care a fost momentul în program în care ți-a făcut ”click!” așa zona asta de freelancing, când ai început să crezi în freelancing?

Andrei: În prima zi când am început customer acquisition-ul, trei zile după mi-am dat seama că ”ok, stai așa”. Piața mi se pare mult mai mare în zona asta, decât a lucra în corporație în România ca angajat. Aș fi făcut în două săptămâni oportunități cât aș fi făcut în trei luni în România, în care să vină ”avem poziția asta deschisă, nu vrei să vii la noi în companie?”

E cu totul altă scală, una e să te uiți la orașul București, una e să te uiți la sute de orașe precum Bucureștiul, și pe mai multe continente.

Andrei: E remarcabil, nici acum nu-mi vine să cred. În continuare mă tot ciupesc, să văd că e real. Chiar are succes! Și e foarte mișto în programul vostru, pentru că practic voi luați niște diamante și le șlefuiți. Sunt acele mici detalii de finețe, de la cum te prezinți, cum vorbești, cum faci branding, cum vorbești cu clientul, cum negociezi o ofertă, să înțelegi contractul, să înțelegi partea de fiscalitate. A fi freelancer mi se pare că duce și pe partea aceea de antreprenoriat, practic produsul pe care îl vinzi ești tu.

Unde, cum spunea și Raul, lineup-ul e să convertești un client, și e suficient să stai 6 luni, un an de zile, cât durează proiectul liniștit, nu e nevoie să vinzi constant. 

Poți să mergi pe abordarea asta, dar ideea e să vinzi cât mai multe ore de programator cu cât mai puțină fricțiune, adică să nu petreci foarte mult timp în achiziția asta de clienți, timp pentru care nu ești plătit. Pentru că asta fac foarte mulți, se duc pe platforme, caută acolo, și investesc o gramadă de timp în discuții cu clienții care nu le aduc bani. Vrei să fi plătit pentru timp.

Andrei: Exact. Nu am crezut niciodată în platforme, și asta e foarte mișto, că voi nu puneți în evidență toate platformele. Sunt mii de platforme pe internet, am văzut că lumea întreabă și când eram în program ”Ce platforme folosiți? Unde vă înscrieți?” Asta nu are nici o treabă cu platformele, nu ține de platforme, clienți sunt peste tot, inclusiv pe Facebook am găsit clienți. Inițial așa gândeam și eu, ma duc pe freelancer și upwork, și plătesc un abonament lunar să am nu-știu-câte credits, să bid la un proiect și dacă nu-l prind, aia e. Nu, nu are nici o treabă cu platformele. E complet altceva, și acum pot să fac treaba asta consistent, fără să am stres. Mai mult ca sigur nu rămân fără job. Și oricum, orice s-ar putea întâmpla, cât de rău, ai foldback în corporație, poți să scoți minim cât făceam înainte. Dar nu mai e o opțiune, la cum s-a deschis piața. 

Ofertele pe care le-ai primit, și pe care încă le primești, în ce interval sunt, din punct de vedere al income-ului?

Andrei: După ce am primit prima ofertă, am văzut că tot vin, că am mai primit două oferte între timp, și sunt mai mari cu vreo 10% față de oferta pe care am acceptat-o.

Ce înseamnă asta, în valoare relativă?

Andrei: Peste 40 euro/oră. Eu am acceptat o ofertă mai mică pentru că mi-a plăcut proiectul, echipa, și stack-ul de tehnologii. Până la urmă atingi acel prag al banilor unde ești tu confortabil și parcă vrei și ceva mai nou. 

Cristi și Raul: Da, da.

Andrei: Preferau niște tehnologii mai vechi, era Angular 1.5, nu voiam să mai am de-a face cu o tehnologie veche. Am văzut ceva pe React, combinat cu Node.js, unde folosim tot felul de pachete noi. 

Awesome! Ești plătit să și înveți.

Andrei: Da, da, asta e foarte fain. Am învățat în ultima săptămână mai mult decât aș fi învățat într-o corporație în câteva luni.

Nu te-au ajutat cursurile alea din corporație? Corporațiile îți plătesc cursuri, pierzi beneficiile asta Andrei, ce faci! 

Andrei: Probabil cursurile alea de pe Udemy, dar alea nu au nici o legătură, până la urmă trebuie să lucrezi hands-on să capeți experiență. Și e foarte mișto, lucrăm într-o echipă de freelanceri, din 54 de programatori suntem peste 20 de freelanceri în echipa respectivă, și sunt foarte friendly toți, nu mă așteptam să fie atât de deschiși. Chiar acum înainte să vin aici am avut o problemă de deploy, și am întrebat pe cineva care mi-a spus ”E ok, liniștește-te, nu e de la tine, avem noi niște probleme de integrare, fă o pauză și dăm drumul după.”

De unde sunt freelancerii?

Andrei: De peste tot. Dar sunt și din România câțiva. Am rămas un pic surprins. Suntem destui de mulți Andrei, ca să spun așa. 

Raul: Ai zis o chestie destul de interesantă înainte, intervalul la care ai ajuns chiar de la început, e undeva la 40 euro/oră, care e un venit de aproape 7000 euro/lună. Și ce mi se pare interesant e că multă lume are impresia că treci pe stadiul de contractor îți aduce atâția bani. Tu de unde crezi că vine defapt valoare asta în plus? Proporțional, tu cât de mult ai crescut?

Andrei: Din punct de vedere al skill-urilor de programare, nu văd o diferență. Mă apucasem la un moment dat să-mi fac portofoliu, că am zis că trebuie să-l am pregătit pentru clienți, dar mi-a spus Cristi ”Stop! Nu ai nici o treabă cu portofoliu.” Nu, diferența asta vine practic din negociere, comunicare, tu ești până la urmă produsul pentru care clientul plătește. Ok, skill-urile de programare le ai, dar trebuie să fi capabil să și vorbești cu o echipă de peste tot din lume, și să fii autodidact, să vrei să înveți, și să nu stai tot timpul să vină cineva cu lingurița să-ți zică ”Hei, ce faci? Ai rezolvat aia?”. Nu, o iei, o rezolvi, dacă ai probleme, întrebi. Să fii proactiv. 

Raul: Să fii proactiv, nu reactiv, la mediu.

Și foarte important, ai zis că ai pe cine să întrebi. Foarte lume se sperie că ”Intru în freelancing și sunt singur, trebuie să mă ocup de toate, de toate părțile aplicației.”

Andrei: Suntem echipe de programatori, nu e cu absolut nimic diferit față de corporație. Oamenii sunt super ok, nu mă așteptam să fie atât de deschiși. Mă gândeam că și ei, fiind la rândul lor mulți freelanceri, să fie ”Ok, this is my spot, eu lucrez în ziua asta, fac bănuții ăștia, în rest nu mă interesează”. Deloc, deloc, chiar comunicăm.

Da, asta e o diferență de mindset, mai ales când ieși din limitarea pe care o impune România și multe firme din România, și treci într-un mediu de afară care am văzut și eu, e foarte puternic, și e un mediu care mie îmi place foarte mult, îmi place să fiu într-un mediu în care lumea vrea să ajute, în care se promovează acumularea asta de ownership, și în care e important să-ți faci treaba, dar în rest faci ce vrei.

Andrei: Exact, exact. Mă uit că și ei la rândul lor vor să ajute, e acest reward, dacă el te ajută pe tine, îl ajuți și tu la un moment dat, și e această relație de simbioză între toți. Da, e cu totul și cu totul alt mindset, și sunt toți experți, am colegi acum în noul proiect mult mai buni tehnic ca mine, o recunosc, sunt net superiori mai buni ca mine. Dar asta e partea bună, ai de unde învăța. Acum când mă uit peste proiect, în codul scris de ei, e cu totul altceva și se vede că sunt niște best practice-uri mai bine gândite și mai bine puse la punct. Am văzut că se ține cont de această curățenie a codului și de multe best practice-uri.

Raul: Da, în general în freelancing, ăsta e un avantaj care vine practic din independența pe care o ai, că o să lucrezi pe trend-urile industriei, o să lucrezi cu oameni care și ei lucrează tot pe trend-uri, și lucrezi cu ultimele norme care s-au dezvoltat în domeniu. Asta vine nu doar de la tehnologiile pe care le folosești, dar și de la modul cum scrii codul sau modul cum se organizează echipa. 

Care sunt planurile tale pe viitor? Știu că tu ai mai avut ceva inițiative antreprenoriale, cum vezi asta de aici înainte?

Andrei: Asta e ceva sustenabil. Într-adevăr, am deschis și o firmă în paralel care nu a funcționat cum mă așteptam să meargă, n-avea treabă cu IT-ul, era cu totul și cu totul altceva. Dar acum pot să fructific foarte bine skill-ul ăsta, abilitatea asta de a fii, practic, freelancer. Planurile pe termen scurt sunt să închid ipoteca la apartament, ceea ce cred că reușesc în doi ani de zile, și mai mult ca sigur dacă mă țin de calcule, reușesc. Apoi să strâng suficienți bani ca un an de zile să-l iau să stau să lucrez la un proiect de-al meu, să nu fie nevoie să lucrez, ci să pot să mă dedic full-time pe proiectul meu. Ăsta ar fi planul pe termen scurt, până la 30 de ani. Apoi, vedem mai departe ce-o să fie.

Raul: Exact ce-am început și eu, adică mi-am strâns banii. Eu mi-am calculat că o să mă țină 4 ani de zile, dar aveam cheltuieli de student în punctul ăla. Până la urmă m-or ținut un an jumate, dar a fost suficient cât să pornesc un proiect și să am un business care să meargă. Asta e motivația mea, adică de-asta fac parte cu Cristi din programul ăsta. Știu că dacă ajut oamenii să aibă mai multe resurse, cum e și cazul tău, la un moment dat o să se întâmple lucruri faine. Adică o să faceți lucruri super tari în societate, că vă vin idei și o să aveți resurse și timp să investiți în ideile respective. Până la urmă, banii îți cumpără timp.

Andrei: Exact, exact. Și v-am zis, tot programul mi se pare foarte mișto, felicitări că l-ați făcut, adică mie mi-a deschis orizontul, sunt destul de încăpățânat și nu mă așteptam să am rezultatele astea. Mi se pare wow, e remarcabil.

Sunt curios, cum i-ai spune tu unei persoane care poate privește cu puțin scepticism, că ”bă, sunt ăștia pe internet, Cristi și Raul care spun că se poate face freelancing.” Tu ai plecat din mindset-ul ăsta, adică nici tu nu aveai o experiență pe care să te bazezi, în care să zici că ”da, știu că funcționează” sau așa mai departe.

Andrei: Nu o să am vreo șansă. Adică dacă e cineva la fel de încăpățânat ca mine, nu cred că voi avea vreo șansă. V-am spus, eu am intrat în program, și într-un fel împins de la spate, dar și să-mi demonstrez mie, adică să încep acum și să nu aștept până la 40 de ani, sau când o să am mai multe ipoteci pe spate. Am zis să încerc acum, când pot și îmi permit.

Raul: Tu câți ani ai acum?

Andrei: 26, fac 27 anul acesta. Am zis să intru în program, dar dacă e cineva la fel de încăpățânat ca mine, nu cred că am vreo șansă. Singura variantă ar fi să ajungă într-un call cu voi, pentru că altfel puneți problema, altfel știți să-i distrugeți toți piticii ăia ce nu au legături și sunt induși din societate. Sincer, nici n-au ce să caute acolo; într-adevăr vin din familie, vin din mediu în care au trăit, din corporație, care se plantează așa că ”nu ai cum, nu se poate”,  și dacă locul este ca la corporație sau oriunde lucrează acum, cam greu îl scoți din acel mindset. Trebuie să vrea să iasă din acea arie de confort și să aibă o gândire mai antreprenorială.

Raul: Andrei, felicitări pentru pasul pe care l-ai făcut! Abia aștept să crești în zona asta și să începi primele proiecte de antreprenoriat.

Andrei: Și eu abia aștept!

Raul: Mult succes în continuare! Felicitări!

Felicitări!

Andrei: Mulțumesc, mulțumesc!

Dacă ai ajuns într-un punct al carierei de programator în care ești la maximul de venit și nu mai vezi creștere în acea firmă din România, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită cu mine, cu Cristi, sau cu un expert al echipei noastre, și să punem la punct un plan pas cu pas prin care poți să ajungi din stadiul în care ești la cel de freelancer în cel mai scurt timp posibil. Eu am fost Raul, Cristi, și Andrei. Salut!

Sumar

“Dacă vrei să faci dublu sau triplu venitului tău actual că freelancer trebuie să lucrezi câte 12-16 ore pe zi.”

Acesta este unul dintre cele mai cunoscute mituri în această zona de freelancing dar și unul dintre cele mai nefondate.

Ideea ca trebuie să lucrezi 16 ore pe zi că să câștigi dublu vine din gândirea unidimensională în care raportul dintre bani și timp e exact același indiferent de context. Adevărul e că și dacă schimbi firma la care lucrezi, schimbi contextul în care te afli practic, vei observa cum rata orară crește și faci mai mulți bani cu exact același timp investit.

Exact asta se întâmplă și în zona freelancingului. Că freelancer își schimbi contextul în care lucrezi dintr-o corporație în România în echipa de programatori a unui client care activează la nivel internațional și care nu se limitează la economia pieței locale din care faci tu parte.

Pe langa asta o componentă care s-ar putea să scadă variabilă timpului e programul flexibil, adică programul real flexibil adică o să ai și mai puține meeting-uri în fiecare săptămâna și o să îți poți face muncă exact așa cum vrei tu, dacă ești productiv dimineață o să poți lucra dimineața iar dacă ești productiv seara poți lucra seară și să faci muncă de calitate într-un timp mai scurt.

Părerea mea e că astăzi dacă ești programator e păcat să activezi într-o singură dimensiune, e păcat să rămâi în dimensiunea asta unde pui egalitate între timp și bani și e păcat să nu încerci să faci freelancing și să faci egalitatea asta să dispară decupland timpul alocat de suma de bani pe care o faci.

Dacă vrei să înveți să te vinzi și să negociezi corect cu un client din piața internațională ca să faci freelancing în mod corect hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită cu mine cu Cristi sau un expert din echipa noastră, intră pe libertateinit.ro și hai să ne auzim la un call.

Transcriere completă

Salut, Raul de la Libertate.init() aici

Azi vreau să vorbesc despre o idee pe care am auzit-o frecvent și anume că din postura de freelancer lucrezi mult mai mult iar că să câștigi dublu sau triplu față de cât faci acum ca și angajat va trebuie să aloci mult mai mult timp ori 8-12-16 ore de muncă în fiecare zi. 

Ideea asta vine din gândirea dintr-o singură dimensiune. Dacă gândești așa tu te gândești doar într-o singură dimensiune și nu vezi defapt cât de mare e piață și zona asta de IT și câte oportunități sunt defapt. De ce e o singură dimensiune? Pentru că tu pui egalitate între timpul pe care îl aloci în muncă și banii pe care îi scoți din muncă ta și acum vreau să-ți arăt mai multe dimensiuni din zona asta.

A doua dimensiune este contextul. Dacă tu schimbi contextul vei putea să câștigi mai mult alocand același timp sau să îți aloci mai puțin timp și să câștigi la fel cât faci acum. Dar ce înseamnă defapt contextul asta?

Dacă tu lucrezi acum că și angajat într-o firma locală din Cluj, București, Iași sau alt oraș din România chiar și dacă ai schimbă contextul puțin, dacă cu abilitatea pe care o ai acum dacă schimbi contextul și te muți într-o altă firma nu va mai fi semnul de egalitate. Într-adevăr nu vor fi diferențe mari dar nu o să mai fie egal. Lucru asta trebuie să-ți dea un hint că schimbarea contextului, schimbarea firmei îți poate efectiv schimbă variabilele adică timpul și banii.

Acum, gândește-te ce înseamnă să schimbi contextul în piață globală, să nu mai apelezi la firmele locale pentru muncă și să găsești un client străin cu care să lucrezi direct, să faci parte dintr-o echipa de clienți și să schimbi contextul. Ce crezi că s-ar întâmplă în cazul asta? Crezi că ar trebui să lucrezi mai mult pentru mai mult sau semnul de egalitate s-ar schimba.

Realitatea e că se schimbă complet semnul de egalitate în 2 linii paralele. Linile astea paralele decuplează timpul de banii pe care îi câștigi după timpul tău. De ce se decuplează lucrurile și cum se poate schimba contextul în piață internațională prin abilitatea de vânzare, comunicare și negociere. Aceste 3 abilități au puterea să îți schimbe contextul. Au fost să te aducă dintr-o singură dimensiune în 2 dimensiuni și practic să navighezi în piața de IT prin diverse oferte din parte clienților și să câștigi mult mai mult din piață asta.

Faptul că îți schimbi contextul o să-ți țină timpul constant și o să-ți crească banii proporțional, adică o să câștigi dublu sau triplu doar prin faptul că o să acționezi în piața internațională, că nu mai ai intermediari și că o să intri tu singur în proiecte.

Chiar și așa sunt șanse să scadă timpul și banii să crească, adică să fie o relație și mai bună decât egalitatea sau schimbarea de context pe linile paralele prin următorul lucru: În freelancing nu lucrezi singur ci în echipe de developeri cu o muncă asemănătoare cu ce faci acum dar fără micromanagement.

A doua componentă care s-ar putea să scadă variabilă timpului e programul flexibil, adică programul real flexibil adică o să ai și mai puține meeting-uri în fiecare săptămâna și o să îți poți face muncă exact așa cum vrei tu, dacă ești productiv dimineață o să poți lucra dimineața iar dacă ești productiv seara poți lucra seară și să faci muncă de calitate într-un timp mai scurt.

A treia componentă e că o să lucrezi într-o piață internațională unde lucrurile sunt dinamice, se mișcă rapid și faptul că ești independent în această piață îți da o abundență de flexibilitate și libertate în viața ta.

Părerea mea e că astăzi dacă ești programator e păcat să activezi într-o singură dimensiune, e păcat să rămâi în dimensiunea asta unde pui egalitate între timp și bani și e păcat să nu încerci să faci freelancing și să faci egalitatea asta să dispară decupland timpul alocat de suma de bani pe care o faci.

Dacă vrei să înveți să te vinzi și să negociezi corect cu un client din piața internațională ca să faci freelancing în mod corect hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită cu mine cu Cristi sau un expert din echipa noastră, intră pe libertateinit.ro și hai să ne auzim la un call.

Eu am fost Raul, salut!

Sumar

Salut, Raul și Cristi de la Libertate.init(), suntem astăzi alături de Marian Hotca, el e .NET developer și astăzi ne va poveste despre experiența lui cu freelancing-ul și cum a făcut el tranziția de la corporație la freelancing.

Marian e un programator din Negrești-Oaș cu peste 7 ani de experiență mostly pe .NET. În ultima vreme și-a dat seama că job-ul 9-5 nu e ceva făcut pentru el și că singură șansă în momentul de față să își obțină libertatea e să facă pasul spre freelancing.

În prezent, Marian are propriul business pe care il susține din veniturile suplimentare pe care le face cu ajutorul freelancingului, iar cu libertatea de timp pe care a obținut-o vrea să oferă ceva înapoi comunității în care a crescut. Vrea să destrame mitul că trebuie neapărat să pleci în străinătate la muncă fizică că să faci mai mult bani și urmează să deschidă o școală de programatori la el în oraș. 

Pentru Marian, programul Libertate.init() a reprezentat prima experiență de mentorat, o alegere pe care o consideră inspirată, și e recunoscător pentru switch-ul în mentalitate pe care l-a făcut și know-how-ul obținut în urma parcurgerii programului cu care a ajuns să își crească veniturile de 2.5 ori și să obțină un proiect care e mult mai puțin stresant decât cel de la vechea firma. 

Dacă vrei să faci rapid trecerea din corporație în freelancing și să înveți cum să faci freelancing în mod corect, fără să intri pe proiecte mici după munca și să faci nivelul asta mai sus față de cel la care ești acum, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită cu mine, Cristi sau un expert din echipa noastră, eu am fost Raul, Cristi și Marian, salut!

Transcriere completă

Salut, Raul și Cristi de la Libertate.init(), suntem astăzi alături de Marian Hotca, el e .NET developer și astăzi ne va poveste despre experiența lui cu freelancing-ul și cum a făcut el tranziția de la corporație la freelancing.

Ok Marian, care a fost experiența ta cu programarea, cât timp ai lucrat în domeniu și pe ce tehnologii ai fost?

Marian: În principiu sunt full stack developer, pe backend am lucrat cu aproape toate tehnologiile bazate pe .NET și pe Frontend am experiență în AngularJs, Vuejs și React.

Și de câți ani ești în industrie?

Marian: de 7 ani

Care a fost motivația ta să treci spre freelancing?

Marian: Mi-am dat seama că programul de la 9 la 5 nu e pentru mine, am vrut să am mai multă libertate și să nu mai depind de cineva anume că să-mi câștig traiul

Marian, și din discuția pe care am avut-o inițial lucrul ce mi-a plăcut foarte mult la ține e că tu vrei să te implici în comunitatea locală, locul de unde ești. Poți să ne dai mai multe detalii despre asta? Cine știe poate chiar se uită vor vrea să colaboreze pe viitor în proiectul pe care vrei să-l începi.

Marian: În comunitate circulă vorba că nu poți să-ți câștigi traiul dintr-o muncă precum programarea sau o muncă de birou și multe persoane preferă să plece în comunitate la muncă fizică. Vreau să schimb percepția asta și planul meu de viitor e să creez un program de inițiere în IT și să creștem treptat mai mulți programatori treptat. 

Ok, în ce zona e asta, în ce oraș sau în ce zona vrei să te implici din punctul asta de vedere?

Marian: Negrești-Oaș județul Satu Mare

Ce știu eu despre freelancing e că vrei să ai flexibilitatea în timp și în locație că să poți să fi acolo efectiv și bineînțeles să strângi resurse de bani și timp că să te poți implică din punctul ăsta de vedere.

Marian: Exact, pe lângă libertate, freelancing-ul reprezintă o sursă de venit pentru ideile mele pe viitor. Am și un business online și cumva îl alimentez din banii câștigați din freelancing. Mai am și alte idei în minte și toate se vor realiza pe viitor dacă continui pe ramură asta. 

Marian, noi am început să lucrăm împreună și sunt curios care au fost principalele obstacole care te-au ținut să faci freelancing înainte și pe care le-ai depășit pe parcursul programului?

Marian: Prima problema era mindset-ul, clar. Nu știam exact la ce nivel sunt, când auzeam de alți programatori care câștigă sume mari din freelancing aveam impresia că sunt super skilled sau mult mult mai buni decât mine. Cred că curajul de a lua o decizie peste noapte “Gata cu corporația, de acum o să fac freelancing” cumva comoditatea de a renunța la ceva ce era la îndemână. 

Cum a venit decizia asta? Cum ai ai știut că e momentul să faci ceva?

Marian: Aveam asta în plan de ceva timp, dar trebuie să recunosc că nu am avut resursele necesară să merg înspre freelancing că la carte. Va urmăream de ceva timp deja și inițial am zis să mă documentez puțin până să lucrez cu voi.

Prin resurse la ce te referi? La financiară sau ce fel de resurse?

Marian: Mai exact mă refer la un guideline de cum trebuie făcut freelancing-ul că la carte. Sunt foarte multe programe pe internet dar nu mi s-au părut de încredere.

De ce am fost noi de încredere?

Marian: Testimonialele, vedeam oameni care își povesteau aventură lor în freelancing și am observat că vorbeau cu sinceritate și nu erau ceva regizat.

Tu Marian ai un mindset de antreprenor, ai și un business și vrei să continui să ajuți societatea cu diferite proiecte și afacer, care crezi că era alternativă pentru tine dacă nu făceai pasul asta?

Marian: Asta era cam singură șansă să îmi câștig libertatea

De multe ori vorbesc cu programatori care sunt foarte experimentați, poate chiar mai experimentați decât ține că și tu ai foarte multă experiență în domeniu îmi spus că poate să meargă în străinătate să lucreze sau chiar la google. Au impresia că asta e alternativă la freelancing, mergând într-o companie mai mare în timp să-ți câștigi o libertate și mai mulți bani. Tu cum vezi lucrul asta? 

Marian: Întotdeauna când există posibilitatea de a pleca în străinătate trebuie să faci un calcul super exact. Da, salariul este mare dar și cheltuielile sunt pe măsură. Analizând ofertele din străinătate nu mi s-au părut atât de profitabile, chiar unele erau mai slab plătite, asta comparativ cu traiul din țările respective în corelație cu România

Chiar mi se pare genial cum ai pus punctul pe i, banii practic au valoare relativă. Dacă mergi într-o țară care are economia mai dezvoltată acolo dacă ai face 7000 euro pe luna s-ar simți diferit decât dacă ai face în România banii ăștia. 

Marian: Robert Kiyosaki spunea că nu contează câți bani faci ci cu câți bani rămâi la finalul lunii.

Tu acum ai trecut spre freelancing, ce rezultate ai obtinut și la ce nivel ai ajuns în freelancing? 

Marian: Pentru început mi-am mărit venitul cu 2.5X, e chiar o sumă consistentă, aveam salariul mare și la corporația la care lucrăm și bănuiesc că o să ajung la un 5x ceea ce e mult în comparație cu salariul mare pe care îl aveam.

Dacă e să luăm principiul lui  Robert Kiyosaki tu câți bani pui deoparte dacă e să compari între freelancing și angajat?

Marian: Foarte mult, dar asta și din perspectiva că m-am mutat de acasă unde stilul de viață e mult mai puțin costisitor decât la Cluj. E undeva de 8 sau 9 ori mai mult față de cât economiseam la Cluj.

Cum vezi lumea freelancingului acum? Ai precizat că era o problemă de mindset inițial, cum s-a schimbat percepția asta după colaborarea asta și după ce am lucrat împreună?

Marian: De freelancing aveam impresia că o faci în timpul tău liber în pasiune și nu îmi imaginăm că poți să-l faci full time și să-ți câștigi traiul din asta. Mă lăsăm demotivat de proiecte sau de anumiți programatori de pe platformele de freelancing care cereau sume enorm de mici și aveam impresia că nu o să am nicio șansă în zona asta pentru că de obicei se caută o execuție cât mai ieftină

După ce am intrat în program și am urmat toți pașii mi-am schimbat total percepția despre freelancing și cum să-ți câștigi traiul. Pot să spun că acum nu mi-aș face probleme dacă mi s-ar termină proiectul peste 2 luni. Aș fi 100% încrezător că pot să-mi găsesc un client în foarte puțin timp.

Ok, tu de ce crezi că e situația asta, e ceva formulă magică pe care o avem la Libertate.init sau e nevoie în piață pe care să o satisfacem în mod corespunzător.

Marian: M-aș înclină mai mult spre formulă magică din Libertate.init, dacă nu aș fi participat în program cu siguranță aș fi irosit 2 ani încercând să ajung la un freelancing că la carte și cu siguranță aș fi eșuat pentru că de obicei suntem comozi și preferăm să aman studiu.

Că să clarificăm puțin pentru oameni, formulă magică nu înseamnă că venim noi și batem din degete și dintr-o dat oamenii devin freelanceri. Într-adevăr e un efort acolo și un proces care vine structurat și îți arată cum să faci lucrurile bine dar trebuie executat asupra lui și nu e o chestie unde dai bani și peste noapte te îmbogățești pentru că e nevoie de execuție până la urmă. Cum ai văzut tu treaba asta, cum ți sa părut procesul? Ți s-a părut greu de executat?  Plauzibil? Că are sens? Care a fost impresia ta din punctul ăsta de vedere?

Marian: Pașii pe care voi îi prezentați în program sunt super ușor de urmărit, cred că orice programator experimentat poate să urmeze niște instrucțiuni destul de simple.Ce îmi lipsea mie super mult era skill-ul de a te vinde, de a te marketa, lucru ce am descoperit în programul vostru.

Am mai observat o chestie interesantă înainte, partea asta de accountability, ziceai ca dacă ai fi încercat singur din cauză că nu te ținea nimeni responsabil că să obții rezultate ai fi procrastinat, în weekend-uri plecai undeva, în timpul săptămânii după program nu mai aveai chef și ieșeai la o bere poate și asta era ziua ta. Asta mi se pare cea mai interesantă chestie în mentorat, mai ales dacă e unul de calitate e că persoană cu care lucrezi te ține accountable și responsabil să ajungi cât mai aproape de rezultate. Tu ai mai investit înainte în mentorat? Ai mai fost în programe de genu?

Marian: Sunteți primii mei mentori și eu zic că am fost destul de inspirat când am decis că vreau să colaborez cu voi. Ideea de baza e că dacă vrei să faci totul de capul tău fără să te documentezi s-ar putea să ajungi să-ți irosești mult timp din viață, timp care ar putea fi exploatat în mod util având resursele necesare. 

Pe ce proiect lucrezi, pe ce tehnologii, cum e clientul?

Marian: Proiectul e super interesant și complex cu tehnologii .NET, AZURE mai mult pe partea de integrare pentru că e un sistem super complex. Clientul e super ok, aveam impresia că plătindu-mă cu atâția bani va avea și cerințe mai exagerate dar e chiar mai lejer decât la fostul meu job lucru ce m-am impresionat super tare.

Câte ore lucrezi pe zi?

Marian: Effective 3-4 ore

Ok, și faci la clientul asta de 2.5x mai mulți bani decât la clientul anterior în venit net, nu-i rău!

Marian chiar sperăm că resursele astea pe care le faci acum să fie un impuls în dezvoltarea ta că persoană și dezvoltarea afacerilor pe care le faci pentru că o să aducă un impact foarte mare în societate. De asta fac parte din programul Libertate.init() pentru că știu că sunt oameni ca tine care dacă ar avea mai multe resurse ar putea să facă mult mai multe lucruri faine

Noi vrem să îți urăm mult succes în continuare și chiar să colaborăm pe viitor dacă începi o inițiativa în zona respectivă dacă putem să ajutăm într-un fel sau altul tot timpul ușa e deschisă.

Mulțumim mult de timpul acordat astăzi și ne auzim! 

Marian: Mult succes și vouă, ne auzim! 

Dacă vrei să faci rapid trecerea din corporație în freelancing și să înveți cum să faci freelancing în mod corect, fără să intri pe proiecte mici după munca și să faci nivelul asta mai sus față de cel la care ești acum, hai să ne auzim la un call de consultanță gratuită cu mine, Cristi sau un expert din echipa noastră, eu am fost Raul, Cristi și Marian, salut!

Sumar

“Aș putea să fac freelancing doar că am o echipa foarte faină la lucru, mă înțeleg bine cu șefu si cu colegii de echipa care îmi sunt prieteni și ieșim împreună, managerul e foarte de treaba și adesea povestim. Chiar nu aș vrea să renunț la echipa asta, la oamenii pe care îi am în firma și i-am cunoscut și cu care am dezvoltat o relație personală și profesională foarte puternică. În plus, nici proiectul nu e așa rău, dar totuși aș vrea să fac freelancing, dar e echipa asta de care îmi place foarte mult. “

Asta e o scuză foarte des folosită de programatorii cu care am ocazia să vorbesc atât în ședințele de consultanță gratuită cât și în mesajele de pe instagram. De cele mai multe ori aceștia nu-și dau seama că asta e factorul psihologic principal prin care firmele de IT te țin blocat la locul actual de muncă pe o direcție în care plafonarea e singura varianta.

Aflându-te în echipa în care ești și având în jurul tău oameni care sunt la același nivel ca si tine îți e foarte greu să-ți dai seama că tu ai un potențial mult mai mare decât cel pe care compania de IT îl afișează.

Echipa în care ești nu o să-ți plătească facturile, rată la bancă și mâncarea copiilor tăi dacă ceva merge prost. E datoria ta să ai grijă de acestea și singură metodă prin care poți cu adevărat să te asiguri că acest lucru se intampla trebuie să te afli într-o continuă creștere pe plan profesional și personal că să poți să-ți creezi singur stabilitatea de care ai nevoie în viață, iar următorul pas în carieră ta de programator e cel de freelancer.

Dacă îți dorești cu adevărat să faci freelancing și vrei să-ți depășești situația profesională și să treci la următorul nivel că programator, hai să ne auzim la un call de consultanță cu mine, cu Cristi sau cu un expert din echipa noastră, intră pe libertateinit.ro și programează-te la un call.

Eu am fost Raul, salut!

Transcriere completă

Salut, Raul de la Libertate.init() aici. 

“Aș putea să fac freelancing doar că am o echipa foarte faină la lucru, mă înțeleg bine cu șefu si cu colegii de echipa care îmi sunt prieteni și ieșim împreună, managerul e foarte de treaba și adesea povestim. Chiar nu aș vrea să renunț la echipa asta, la oamenii pe care îi am în firma și i-am cunoscut și cu care am dezvoltat o relație personală și profesională foarte puternică. În plus, nici proiectul nu e așa rău, dar totuși aș vrea să fac freelancing, dar e echipa asta de care îmi place foarte mult. “ 

Vreau să încep video-ul așa deoarece asta e o scuză pe care o aud foarte frecvent în call-urile pe care le am cu programatorii și în conversatiile de pe instagram cu aceștia, apropo @răul.libertate.init e id-ul meu de instagram poți să-mi scrii oricând ai o nelămurire legată de freelancing.

Asta e defapt o scuze din cauză că echipa nu ar trebui să te împiedice să te dezvolți, echipa e defapt factorul principal psihologic prin care corporațiile și firmele de IT te țin blocat la nivelul la care ești timp de 10 sau chiar 20 de ani la un plafon de venit și tu sa rationalizezi lucru asta că și cum nu ai avansat personal și profesional dar măcar am avut o echipa faină, proiectul a fost ok și chiar sunt prieten cu colegii și cu șefu cu care mai ies la grătar și la petreceri. 

Nu folosi echipa că o scuză să nu avansezi, oamenii care sunt în jurul tău ar trebui să fiu un catalizator, un factor motivator în carieră ta și nu un factor care să te țină pe loc. De ce se întâmplă lucrul asta și spun că echipa e factorul principal psihologic care te ține blocat în corporații e pentru că tu întotdeauna te uiți în mediul din jurul tău și dacă tu nu vezi oamenii avansând ai impresia că atâta se poate. 

Tu nu vezi oameni care sunt în afară echipei tale pentru că tot mediul tău e construit în jurul echipei tale. Te uiți la colegul tău de birou și îți spui că e la același nivel ca tine sau poate că spui că ești puțin mai bine decât el în proiectul la care lucrați sau banii pe care îi câștigați și îți spui că asta e. 

Pentru a ieși din mediul în care ești și a avansa că programator e nevoie să schimbi și oamenii, la un moment dat să fii dispus să părăsești o echipa de programatori pentru a da de oameni care să te crească mai mult de atât. Asta e defapt jocul de mindset pe care trebuie să îl joci pentru a putea face freelancing cu succes.

Tu confunzi acum relațiile de muncă cu relațiile sociale, iar din cauză că aceste 2 lucruri sunt confundate ai impresia că oamenii care sunt în viață ta la muncă nu vor mai fi în viață ta dacă tu îți modifici relațiile de muncă, dacă vei intra în alte proiecte ca freelancer, asta când defapt relațiile sociale nu au nicio treaba cu relațiile de muncă. Da ți le-ai format în timpul muncii dar asta nu înseamnă că o să dispară dacă tu avansezi profesional sau dacă tu faci freelancing.

Dacă privim lucrurile pragmatic tu ești la acel job de programator doar pentru a câștigă bani. Dacă nu te-ar mai plăți firma nu ar mai conta ce echipa faină ai avea și cât de bine se comportă șeful cu ține și cât de bine te înțelegi cu el, tu nu ai mai stă acolo pentru că nu ai mai avea bani și echipa în care ești nu o să plătească mâncarea copiilor tăi, cheltuielile, chiria sau chiar rată pe care o ai. Echipa nu o să-ți aducă stabilitate în viața, dacă te îmbolnăvești sau ți se întâmplă ceva, nu o să-ți aducă echipa stabilitate în viața ta. Lucrul asta îl poți aduce doar tu prin dezvoltarea ta continuă că persoană și prin venitul crescut pe care o să îl ai dacă te dezvolți corect. 

Freelancing-ul te duce defapt la următorul nivel în IT, dar probabil va trebui să ieși din echipa prezența dacă va trebui să faci freelancing. De ce ai rămâne în echipa respectivă dacă știi că nu te mai poate crește? De ce ai vrea să rămâi într-un grup de oameni și să lucrezi cu ei dacă ei nu te pot crește profesional. Mai bine îi ajuți tu să crească după ce devii freelancer și le arăți și lor un mod diferit de a face lucrurile decât să rămâi angajat decât să te bazezi pe ei și să îți confirmi identitatea cu oamenii cu care lucrezi.

În engleză, acest lucru se numește confirmation bios astfel încât ne luăm informațiile și lucrurile care ne confirmă identitatea din mediul înconjurător. Dacă toți oamenii sunt ca tine e foarte greu că tu să fii ceva diferit și să faci lucruri diferite pentru că efectiv nu poți să ieși din acel mediu și mindset. 

Dacă îți dorești cu adevărat să faci freelancing și vrei să-ți depășești situația profesională și să treci la următorul nivel că programator, hai să ne auzim la un call de consultanță cu mine, cu Cristi sau cu un expert din echipa noastră, întră pe Libertateinit.ro și programează-te la un call.

Eu am fost Raul, salut!